Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a obținut o nouă donație de carte pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Biblioteca personală a academicianului Ștefan Ștefănescu (1929-2018), formată din câteva mii de cărți de istorie și de civilizație, manuscrise, obiecte personale și fotografii, se alătură fondurilor constituite la nivelul Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

Donația „acad. Ștefan Ștefănescu” a fost obținută prin bunăvoința doamnei Lelia Oprea, fiica academicianului Ștefan Ștefănescu. Originea oltenească a lui Ștefan Ștefănescu, precum și convingerea doamnei Lelia Oprea că Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” este cel mai bun depozitar al memoriei scrise lăsate de marele istoric român au pecetluit soarta celor câteva mii de cărți de istorie.

„De ce am ales Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova pentru a dona biblioteca personală a tatălui meu, acad. Ștefan Ștefănescu? Nu a fost o alegere întâmplătoare, ci a venit în mod firesc, deoarece tata s-a născut pe acele meleaguri, în Goicea Mică, județul Dolj. Nu și-a uitat niciodată originile și a fost călăuzit în permanență de Dorul de Obârșii. Deși n-a mai apucat sa-și exprime clar dorința în privința locului spre care-și va direcționa fondul de carte, manuscrise și documente, sunt convinsă că ar alege Craiova, ar alege Biblioteca Aman, pentru ca – prin cărțile sale, care i-au fost atât de dragi – să fie permanent alături de olteni, alături de oameni care împărtășesc aceleași valori și preocupări pentru păstrarea și promovarea Cărții. Ar alege negreșit locul în care se simte Acasă. Aflând că Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a primit de-a lungul vremii în spațiile sale donații vaste, de la oameni de valoare ai timpului si a devenit una dintre cele mai importante instituții de cultură din țară, un veritabil leagăn pentru carte și cultură, care își sporește permanent zestrea culturală grație oamenilor implicați cu tot sufletul în acest demers, consider că – prin această donație – cinstesc cu recunoștință memoria tatălui meu, academicianul Ștefan Ștefănescu”, spune Lelia Oprea.

Ștefan Ștefănescu (24 mai 1929-29 decembrie 2018) a urmat cursurile primare în comuna natală, Goicea Mică din județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, iar apoi Facultatea de Istorie a Universității din București (1948-1952). În 1957 a devenit doctor în istorie. S-a specializat în istoria medievală (bizantinologie și studiul slavilor de sud) la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1954-1957), École Nationale des Chartes, École Pratique des Hautes Études, Collège de France și la  Sorbona.

„Întregim colecțiile dedicate zonei de Istorie și Istorie a Cărții din cadrul muzeului cu o nouă și importantă donație de carte. Prin îngăduința doamnei Lelia Oprea, fiica academicianului Ștefan Ștefănescu, biblioteca personală a marelui istoric, profesor și cercetător a intrat de curând în patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc. Câteva mii de cărți, cu precădere de istorie și de civilizație, scrise în limba română, dar și diverse limbi de circulație internațională, se alătură zonei de Istorie pe care am alcătuit-o la nivelul muzeului.

Pasiunea, seriozitatea și rigoarea științifică definesc parcursul profesional al academicianului Ștefan Ștefănescu. Biblioteca personală a domniei sale nu se putea sustrage de la principiile care i-au definit cariera și existența. Am găsit aici, între cărțile care i-au fost prieteni de nădejde de-a lungul anilor, volume și ediții importante. Pentru pasionatul de istorie românească medievală și premodernă, de studii bizantine sau de cercetări în legătură cu slavii sud-dunăreni, biblioteca academicianului Ștefan Ștefănescu este neprețuită. Marele istoric a reușit să elaboreze, în aproape șapte decenii de activitate de cercetare, câteva sute de studii și de cărți de istorie. Tocmai de aceea, bucuria noastră este cu atât mai mare. Avem șansa să organizăm această importantă colecție de carte alături de colecțiile academicienilor Dan Berindei și Dinu C. Giurescu”, spune Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Vreme de patru decenii (1950-1990), Ștefan Ștefănescu a lucrat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, trecând de la statutul de cercetător la cel de director. Între 1970 și 1979 a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, al cărei decan a fost între anii 1975-1984. În 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1992, până la moartea sa, a fost membru titular.

A fost membru în numeroase comitete și instituții naționale și internaționale și a fost distins cu multe premii și distincții pentru activitatea desfășurată în slujba cercetării. Opera sa științifică numără câteva sute de cărți, studii și cercetări elaborate ca unic autor sau în colaborare. A fost distins cu titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova și al comunelor Goicea și Călugăreni.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: Mircea Eliade, Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, , Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mănăligă, Cicerone Poghirc, Corneliu Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Victor Cupșa, Cezar Vasiliu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ion Deaconescu, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu, Ileana și Romulus Vulpescu, Șerban Viorel și Rodica Stănoiu, respectiv V. Veliman constituie colecțiile repartizate zonei de Istorie și Istorie a Cărții.

Bunurile ce fac obiectul donației au fost evaluate la suma de 500.000 lei.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

A devenit un clișeu să spui că stăpânirea temeinică a unei limbi de circulație internațională este esențială. Dar este unul dintre clișeele cu certă valoare de adevăr verificat în practică. Pentru propria dezvoltare sau pentru inserția pe piața muncii, cunoașterea unei limbi străine este o achiziție valoroasă.

Cu atât mai mult înțelegerea și exprimarea fluentă în limba engleză. În contextul erei digitale în care ne aflăm, engleza și-a dovedit mai clar ca oricând înainte statutul de lingua franca. Continuă să fie importantă, continuă să deschidă uși către lume.

Este un fapt, atelierele și cursurile gratuite în cadrul cărora elevii deprind bazele vocabularului și ale conversației în limba engleză sunt tot mai puține, deși cererea este în continuare mare. La fel ca în fiecare an, cu resursele proprii sau prin implicarea voluntarilor, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” acordă o atenție specială atelierelor în și de limba engleză.

Este cazul „English Club”, unul dintre cursurile gratuite pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” le propune elevilor de gimnaziu în cadrul programului educațional „Fun in Summer”. La întâlnirile clubului participă 22 elevi cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. Cursul este susținut de una dintre coordonatoarele American Corner Craiova, bibliotecara Mădălina Băileșteanu.

Săptămânal, în intervalul 7 iulie-25 august, de fiecare dată miercurea, elevii se familiarizează cu limba engleză într-un mod informal, prin dezbateri și conversații. Deprind noi abilități de comunicare, care mai târziu îi ajută la școală, în perspectiva obținerii unor rezultate mai bune, sau își sporesc încrederea în forțele proprii, devenind capabili să susțină o conversație elaborată în limba engleză. Fiecare dintre întâlnirile clubului are o temă specifică de conversație. După fiecare întâlnire, participanții primesc suportul de curs și alte materiale auxiliare, prin e-mail.

„English Club este o activitate care vine în sprijinul elevilor”, spune coordonatoarea cursului. Avantajele de a lucra cu elevii sunt neprețuite. „Îmi place să lucrez cu copiii deoarece ei sunt mereu activi, cu zâmbetul pe buze și mereu pregătiți să învețe lucruri noi. Sper ca prin cursurile pe care le susțin în cadrul bibliotecii să le insuflu celor mici bucuria de a învăța limba engleză”, mai spune Mădălina Băileșteanu.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, toate cursurile se desfășoară pe platforma online Zoom.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Makerspace este unul dintre cele trei ateliere pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” le propune elevilor de gimnaziu în cadrul proiectului „Fun in Summer”.

Inițial, atelierul fusese proiectat să se desfășoare în mediul fizic, prin interacțiuni directe între coordonatori și participanți. Însă în condițiile actuale, din motive obiective, legate de pandemia de COVID-19, atelierul se desfășoară în mediul online.

Săptămânal, în intervalul 6 iulie-24 august, de fiecare dată marțea, bibliotecara Carmen Tică stimulează și cultivă disponibilitatea copiilor pentru creație și inovație. La fiecare întâlnire, promovează avantajele flexibilității cognitive, încurajându-i pe participanți să manifeste deschidere către dialog și colaborare.

Makerspace reunește activități practice creative în care elevii învață prin descoperire și realizează că inovația este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea și creativitatea tuturor celor implicați. Atelierul este fundamentat pe pilonii educației STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică).

Nu e de mirare că obiective precum înțelegerea arhitecturii creierului uman, familiarizarea cu instrumentele internetului, în vederea utilizării acestora în procesul de învățare, și împărtășirea cu generozitate a cunoștințelor dobândite reprezintă ținte realizabile ale atelierului.

După doar două cursuri desfășurate până în prezent, copiii par să recepteze favorabil informațiile primite și exercițiile realizate. Câtă vreme conștientizează că achizițiile mentale dobândite îi ajută să fie mai sociabili, mai atenți la nevoile celorlalți, respectiv mai eficienți în procesul de învățare, elevii se implică în diferite activități și dau frâu liber creativității și inovării.

În pregătirea fiecărei întâlniri, Carmen Tică este ajutată de Clara-Iulia Negrilă, Ștefan Nicolae, Amalia Bărbulescu, Denisa-Lenuța Triculescu și Teodora Cristina Penoiu – studenți ai Facultății de Matematică-Informatică din Craiova.

„Acest proiect este o provocare, spune Carmen Tică, prin faptul ca este o premieră, dar și pentru că multe  dintre informațiile transmise copiilor cu ajutorul studenților voluntari,  sunt noutăți chiar și pentru mine”. Procesul de dezvoltare se face în ambele sensuri. De la coordonatori spre copii și invers. „Pe toți trebuie să ne preocupe generația de mâine. Cu toții putem să contribuim cu responsabilitate la formarea ei”, mai spune Carmen Tică.

*

În SUA, există încă din a doua jumătate a secolului XX o adevărată mișcare numită Maker (făuritor), care pornește de la ideea că omul, prin puterea sa imaginativă și de creație, își făurește lumea în care trăiește.

Mișcarea Maker a condus la dezvoltarea spațiilor makers în școli, universități, muzee și în biblioteci. Un spațiu Maker este un centru de activități practice de inovare și de creație în care utilizatorii învață prin descoperire și realizează că inovația este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea și creativitatea tuturor participanților. Începând din 2005, au fost organizate acest gen de spații în bibliotecile publice. În acest fel, în cel mai potrivit mod, au fost puse în relație cărțile și celelalte resurse informative ale bibliotecii cu puterea de creație, de inovare și cu entuziasmul „făuritorilor”.

Aceste spații promovează educația STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică). În măsura în care sunt alocate fonduri pentru tehnologie, sunt provocate idei noi și tinerii se bucură de platforme de învățare a abilităților secolului XXI în fabricarea și folosirea noilor tehnologii. Principalele obiective ale unui spațiu Maker sunt: susținerea inovației și a antreprenoriatului, educația STEAM,  promovarea gândirii critice și abilitarea publicului defavorizat în folosirea noilor tehnologii, în rezolvarea de probleme și identificarea/aplicarea de soluții optime.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește miercuri, 14 iulie 2021, începând cu ora 9:00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, Expoziția de carte „Baudelairiană”.

Dintre titlurile expuse, menționăm:

1. Charles Baudelaire, „Les fleurs du mal”, texte établi et présenté par Édouard Maynial, Paris, Éditions Fernand Roches, 1929;
2. Charles Baudelaire, „Pages choisies”, publiés sous la direction de Félix Guirand. Paris, Librairie Larousse, [s.a.];
3. Marcel Raymond, „De la Baudelaire la suprarealism”, Bucureşti, Editura Univers, 1972;
4. Charles Baudelaire, „Critică literară și muzicală: jurnale intime”, traducere şi note de Liliana Ţopa, studiu introductiv de George Bălan, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1968;
5. Gustave Kahn, „Charles Baudelaire: son œuvre”, Paris, Éditions de la Nouvelle Revue Critique, [s.a.];
6. François Porché, „La vie douloureuse de Charles Baudelaire”, Paris, Librairie Plon, [s.a.].

Evenimentul este organizat de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” în colaborare cu Asociația Membrilor Ordinului  „Palmes Academiques” din România(AMPOA Roumanie) și marchează bicentenarul nașterii lui Charles Baudelaire (1821-1867), „părintele” poeziei moderne, critic de artă și critic literar, autor al unei bogate corespondențe și al unor pagini de jurnal emoționante.

Despre complexitatea operei lui Baudelaire, dar și despre impactul acesteia asupra scriitorilor români, va vorbi profesoara dr. Maria Tronea, vicepreședintă a AMOPA Roumanie.

Tema relațiilor de prietenie dintre România și Franța va fi abordată de profesorul dr. Laurențiu Puicin, Director al Grupului Școlar Tehnologic „Constantin Brâncuși” din Craiova.

Evenimentul este organizat în contextul aniversării Zilei Naționale a Franței.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”