Toate articolele scrise de Ionicescu Alexandru

Vizionare de film

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” invită publicul cinefil luni, în intervalul 9:00-14:00, în sala „Marin Sorescu”, la difuzarea filmului „The Book Thief” (Hoțul de cărți), cunoscută dramă de război realizată în 2013. Acțiunea filmului se petrece în Germania nazistă, într-un cadru copleșit de temerile și ororile războiului. Producția este regizată de Brian Percival, cu actorii Geoffrey Rush, Emily Watson și Sophie Nélisse. Filmul se bazează pe romanul omonim, din 2005, scris de Markus Zusak și adaptat de Michael Petroni.

Programările pentru vizionarea filmului se fac la numărul de telefon al instituției: 0251 532 267, interior 110, luni, 27 noiembrie 2020, în intervalul 8:30-8:50, sau la adresa de e-mail: americancornercraiova@gmail.com, în același interval orar.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Expoziția documentară – In Memoriam Benjamin Fondane

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, în sala „Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”, Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane”. Manifestarea este prilejuită de marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Alături de corespondență, expoziția dedicată memoriei scriitorului și filosofului franco-român reunește numeroase materiale inedite: înscrisuri originale, un manuscris inedit (șapte file cuprinzând un articol referitor la Tudor Arghezi), dar și o selecție din opera sa literară („L’Être et la connaissance: essai sur Lupasco”, „Le voyageur n’a pas fini de voyager”, „Le Mal des fantômes”; „Au seuil de l’Inde” etc.).

Benjamin Fondane (Benjamin Wechsler) – poet, prozator, filosof, eseist, scenarist (1898, Iași – 1944, Auschwitz-Birkenau)

S-a născut într-o importantă comunitate evreiască, remarcând aici moștenirea intelectuală și artistică din partea mamei sale, Adela Schwartzfeld. Tatăl său, Isaac Wechsler, a fost „comerciant, proprietar al unei mici fabrici de corsete, administrator al moșiei Fundoaia […], toponim care va sta la baza pseudonimului de mai târziu al scriitorului” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 322). A avut două surori, Rodica și Lina, de cea din urmă legându-l un destin tragic.

Înainte de decembrie 1923, a emigrat în Franța și s-a stabilit la Paris. A desfășurat o intensă activitate publicistică (corector la revista „Rampa”; colaborator la „Sburătorul literar”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea evree” etc., în România, și la „Cahiers du Sud”, „Revue du Philosophie”, „Cahiers France-Roumanie”, „Europe”, „Viața studențească”, „Unu”, în Franța; corespondent al revistei „Integral”, la Paris) și dramaturgică (înființează, în București, teatrul de avangardă „Insula”; lucrează, ca scenograf și scenarist, la studiourile „Paramount” din Paris). În ceea ce privește opera poetică, majoritatea versurilor scrise în perioada 1917 – 1923 sunt cuprinse în volumul „Priveliști” (1930), „ilustrat cu un desen-portret al autorului, realizat de Constantin Brâncuși” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 324). Eseistica sa, avându-i în centru pe Fr. Nietzsche, A. Gide, Bergson, Freud, sau Heidegger, este inclusă în volumul „La Conscience malheureuse” (1936). Contribuția sa în domeniul cinematografiei vizează, în primul rând, redactarea scenariului pentru filmul „Rapt”, în 1934.

Parcursul său biografic este unul tulburător. Mobilizat ca infanterist, în armata franceză, în cel de-al Doilea Război Mondial, este luat prizonier de germani, evadează, este prins din nou și pus în libertate în vederea unei intervenții chirurgicale. Trăiește în semiclandestinitate la Paris, până în 1944, refuzând să poarte steaua galbenă, impusă tuturor evreilor. În același an, este denunțat și arestat împreună cu sora sa, Lina, fiind transportați în lagărul de la Drancy. Ștefan Lupașcu și Emil Cioran obțin punerea sa în libertate, însă „Benjamin Fondane refuză să se despartă de sora sa”, cei doi fiind transferați la Auschwitz-Birkenau, unde sfârșesc tragic, fiind gazați și incinerați.

O scrisoare din 15 noiembrie 1935, semnată de Benjamin Fondane și sora sa, Lina, către Filip Brunea-Fox – ce poate fi văzută în cadrul expoziției In Memoriam Benjamin Fondane – prevestește parcă destinul încercat al celor doi: „Dragă Brunea, cuvintele tale, puține, de la nunta Rodicăi, n’au trecut nevăzute. În praștia evenimentelor, vorbele s’au rărit prea mult – vorbele care mai au un sens – venite dintr’o inimă care-a bătut într’a mea – și care mai bate încă când mă plec pe balustrada vremii. […] Drumurile parcurse ne iau de mână și ne duc ca pe orbi – mai mult decât le ducem noi. Destinul, chemarea, nu sunt decât un soi de iresponsabilitate anevoios obținută – și cum aș face să fiu altfel decât sunt?”.

Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane” este organizată cu ocazia marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Seară de Muzică

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, începând cu ora 17:00, în sala „Marin Sorescu”, o nouă întâlnire în cadrul programului cultural „Seară de muzică”.

Acțiunea este dezvoltată în jurul compozițiilor lui Wolfgang Amadeus Mozart. Profesoara Maria Barbărasă va coordona și va difuza mai multe înregistrări audio-video din colecțiile bibliotecii cu lucrări ale marelui compozitor. În 27 ianuarie 2020 se împlinesc 264 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte – „Homo Moldovanus Sovietic.Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 23 ianuarie 2020, începând cu ora 11:00, în sala „Acad Dinu C. Giurescu, lansarea volumului „Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, autor Octavian Țîcu.

Evenimentul va fi moderat de jurnalista Marga Bulugean și se va bucura de participarea analistului politic Vlad Țurcanu, respectiv specialistului în comunicare Viorel Iordăchescu.

„Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României. Homo Moldovanus trebuia să fie de preferinţă un anti-român sau cel puţin refractar la tot ce e românesc, convins de faptul că este altceva decât român și apărut înaintea românului, puţin educat, vorbitor de limbă „moldovenească” amestecată cu rusisme, anti-european și prin extindere anti-occidental, predispus spre îndoctrinare, deznaţionalizare, rusificare şi sovietizare, preferând cu uşurinţă limba rusă ca mijloc de comunicare în alte circumstanţe decât cele legate de baştina sa, pătruns de un complex de inferioritate faţă de ruşi sau cei vorbitori de limba rusă, complex compensat prin adularea şi acceptarea formelor imperiale şi culturale de sorginte sovietică, mândru de ideea apartenenţei la marea „supraputere” sovietică. Homo Moldovanus a fost unul din mulți alți Homo Sovieticus construiți în contrast cu etniile de dincolo de „perimetrul” rus/sovietic de influență, pentru a justifica anexările teritoriale imperiale, dar astfel de proiecte de fabricare a identităților sunt cunoscute în mai multe părți ale globului. În prezentarea de față vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești”, Octavian Țîcu.

Octavian Țîcu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Doctor în Științe Istorice și Cercetător-coordonator în cadrul Institutului de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, Octavian Țîcu este conferenţiar universitar în cadrul Facultății de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova.Este autor și coautor a 10 cărți, a peste  100 articole ştiinţifice şi peste 200 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale. Organizator și coordonator al Proiectului Național pentru tineret „Expedițiile Memoriei. Siberia”. Pentru meritele și performanțele sale, Octavian Țîcu a fost distins, în 2004, cu Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia „Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939)”. În 2010 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”, acordată de Preşedintele Republicii Moldova, iar în 2015 i-a fost conferită Medalia „Meritul Olimpic”, acordată de Comitetul Național Olmpic și Sportiv al Republicii Moldova.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Spărgătorul de nuci

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează, în intervalul 13-16 ianuarie 2020, o nouă activitate dedicată celor mici. Participanții înscriși în proiectul „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei” vor viziona filmul de animație „Spărgătorul de nuci”, o producție Videobox apărută în Classics Collection.

Dublat în limba română și inspirat din nuvela omonimă scris de E.T.A. Hoffmann, filmul de animație are rolul de a sublinia valoarea prieteniei, dar și universul fantastic al copilăriei.

Vor participa preșcolari și școlari de la următoarele grădinițe și școli, programate după cum urmează:

 

Luni, 13 Ianuarie

10-11 Grădinița „Căsuța Fermecată”;

11-12 Grădinița „Elena Farago”;

 

Marți, 14 Ianuarie

9-10 Grădinița „Phoenix”;

10-11 Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”;

12-13 Școala Gimnazială „Nicolae Romanescu”;

15-16 Grădinița „Floarea Soarelui”;

 

Miercuri, 15 Ianuarie

9-10 Școala Gimnazială „Traian”;

10-11 Grădinița „Elena Farago”;

11-12 Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”;

 

Joi, 16 Ianuarie

9-10 Grădinița „Phoenix”;

10-11 Grădinița „RayKids”;

11-12  Grădinița „Sfânta Ana”;

12-13 Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Salonul de iarnă

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman˝ găzduiește, în Galeria de artă, „Salonul de iarnă” al Cenaclului Artiștilor Plastici Constantin Brâncuși din Craiova.

Expoziția este alcătuită din 15 picturi în ulei realizate de artiștii locali Bebică Ghiță, Teodora Ciolan, Georgeta Șerban, Antoneta Oltei, Antoneta Cocoș – Andreescu și Cristina Chirea. Tablourile invită la meditație și reverie și aduc în actualitate peisajele urbane sau rustice specifice iernilor de odinioară , cu multă zăpadă și veselie.

Expoziția poate fi vizitată până la finalul lunii ianuarie 2020.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte și revistă

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” în colaborare cu Muzeul de Artă Craiova organizează miercuri, 18 decembrie 2019,la ora 17:30, în Holul de Onoareal Muzeului de Artă, lansarea volumuluiSimona”, autori Alice Năstase Buciuta și Dara Codescu, precum și ediția festivă a revistei „Tango-Marea Dragoste”.

Evenimentul editorial va fi moderat de Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. Și-au anunțat participarea Alice Năstase Buciuta, Dara Codescu, Lavinia Pintea Tatomir și Constantin Preda.

Dara Codescu și Alice Năstase Buciuta au scris împreună cartea „Simona”, dedicată jurnalistei și scriitoarei Simona Catrina, recent dispărută dintre noi. Volumul este o îmbinare de confesiuni și dezvăluiri din care nu lipsesc nici plânsul, dar nici râsul, atât de definitoriu pentru felul Simonei de a vedea lumea, o urzeală de doruri și amintiri în care sunt prinse, ca niște giuvaeruri, texte inedite, splendide, spumoase, valoroase, pline de umor, scrise de Simona Catrina”.

Alice Năstase Buciuta

 Alice Năstase Buciuta este scriitoare și jurnalistă, filolog și psiholog, doctor în științe politice, autoare a numeroase cărți și redactor șef al revistei Tango-Marea Dragoste, pe care a creat-o împreună cu Simona Catrina, în urmă cu 15 ani.

Dara Codescu este scriitoare și jurnalistă, filolog și profesor, cronicar Tv și radio – și mama Simonei Catrina.

Noua ediție a revistei Tango-Marea Dragosteeste o ediție festivă, dedicată marilor personalități ale prezentului, iar în paginile sale își dau întâlnire cei mai frumoși și mai iubiți reprezentanți ai lumii culturale și artistice din țara noastră, într-un șir de interviuri de colecție cu: Marina Constantinescu, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Horia-Roman Patalpievici, Ioana Nicolaie, Cristian Bădiliță, Viorel Ilișoi, Nadine Voindrouh, Ramona Popescu sau dirijorul Alessandro Cedrone. Nu lipsesc din revistă întâlnirile cu personalități ale Craiovei, precum soții Cornelia și Mihai Anghel – creatorii vinurilor de la Domeniul Coroanei Segarcea, Ramona Berceanu și povestea restaurantului Epocasau doctorii Simona și Gabriel Ianoși.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Un cititor, o carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” înființează marți, 17 decembrie 2019, în cadrul proiectului „Un cititor, o carte”, primul „colț de bibliotecă”, la Școala Primară din Țârțăl. Proiectul s-a derulat în perioada aprilie – decembrie 2019 și a avut ca scop colectarea de cărți din bibliografia școlară pentru clasele I-VIII, pentru a asigura elevilor accesul la lectură. Rafturile de bibliotecă vor fi amplasate în cadrul școlilor din mediul rural, acolo unde nu există o bibliotecă publică.

Prima școală care va beneficia de raftul de bibliotecă va fi Școala Primară Țârțăl, din județul Dolj, urmând ca pe viitor să colaborăm și cu alte școli interesate de a fi beneficiarii acestui proiect.

Marți, 17 decembrie, la ora 09.30, bibliotecarii de la secția „American Corner” vor merge la Școala din localitatea Țârțăl pentru a duce aproximativ 100 de cărți, dar și rechizite și jucării, donate de voluntari, elevi de la școlile gimnaziale din Crușeț, județul Gorj, respectiv „Sfântul Gheorghe” și  „Gheorghe Țițeica”, din Craiova, dar și de la Colegiul Național „Elena Cuza”,  precum și de studenții înscriși în anul I la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din Craiova.

„Biblioteca, prin proiectele sale, vine și de această dată în sprijinul comunității, depășind granițele orașului nostru. Ideea înființării unui raft de bibliotecă în școlile din mediul rural este salutară, în special acolo unde distanța mare dintre sate împiedică micii elevi să aibă acces la biblioteca publică locală. În acest fel asigurăm o parte din materialul necesar desfășurării orelor de curs, dar și materiale suplimentare pentru cei mai avizi cititori. Am ales școala primară Țârțăl ca primă beneficiară a acestui proiect datorită colaborării noastre anterioare, dar și pentru că am simțit dorința de a ajuta micuțul colectiv de elevi. Vom continua acest proiect și în anii următori, încercând să atragem cât mai mulți voluntari din rândul profesorilor, elevilor, dar și din rândul studenților. Așteptăm cu interes ca și alte școli și licee craiovene să ni se alăture și să contribuim împreună la bunăstarea comunității din care facem cu toții parte.”, a declarat Mădălina Băileșteanu, bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.

„Proiectul inițiat de biblioteca județeană este menit să ajute comunitatea din care facem parte cu toții, într-un mod simplu, dar necesar, prin îndepărtarea unor impedimente în ceea ce privește dezvoltarea culturală armonioasă a elevilor din mediile rurale. Noi, bibliotecarii, am colaborat de ani de zile, sub diferite forme și denumiri ale proiectelor, cu unicul scop al creării unei egalități de șanse pentru toate mediile din care provin copiii, de data aceasta unindu-ne forțele în acest proiect.”- Sofia Cercel, bibliotecar.

„Acest proiect ne dă prilejul noua, tuturor, să fim mai buni. Așa cum spune și colindul străvechi: Române, când ajungi Crăciun frumos, nu uita să fii mai bun! „- Carmen Tică- bibliotecar.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Human Rights as a Foundation for Democracy

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează marți, 10 decembrie 2019, în sala „Marin Sorescu”, la ora 14:30, dezbaterea „Human Rights as a Foundation for Democracy”.

La dezbatere participă studenții Universității din Craiova – Facultatea de Litere, Departamentul de studii anglo-americane și germane, respectiv Facultatea de Științe Politice. În cadrul evenimentului, studenții din Craiova vor intra în direct, cu ajutorul sistemului de video conferință, cu studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, și vor dezbate noțiuni privitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și importanța respectării acestora într-un stat democratic.

Discuțiile vor fi coordonate de  dr. Maria Rybakova, profesor Fulbright în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, la Facultatea de Filosofie și Științe Socio-Politice.

Dr. Maria Rybakova este autoare a cinci cărți și numeroase povestiri. Opera ei a fost publicată în mai multe limbi străine: rusă, engleză, germană, spaniolă, franceză și bosniacă. A studiat greaca și latina și a obținut un doctorat în Limbi Clasice la Universitatea Yale. A predat la Universitatea de Stat din San Diego și ulterior a primit mai multe burse de studiu la: Institute for Advanced Study, Central European University, Budapesta,New Europe College, București, respectiv Brown Foundation Fellows Program, la Dora Maar Houseîn Menerbes, Franța.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansări de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește marți, 10 decembrie 2019, începând cu ora 12,00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumelor „Azi despre ieri… Mihaela Albu în dialog cu Theodor Damian, Mihai Neagu Basarab, Tudor Nedelcea, Irina Grigorescu Pană, Steluța Pestea Suciu”, „Azi despre ieri… Mihaela Albu în dialog cu Dinu Zamfirescu”, ale autoarei Mihaela Albu, respectiv „Caiete Macedonskiene”, volumul 1, autor Ion Munteanu.

Evenimentul va fi moderat de Valentin Ajder, directorul Editurii Eikon, și se va bucura de prezența scriitorilor Irina Macedonski,Mihaela Albu, Ioan Lascu, Tudor Nedelcea,Ion Munteanu, Nicolae Marinescuși Mircea Pospai.

 

„O dată cu volumul acesta, intenționăm să deschidem o serie pe care o dorim cât mai cuprinzătoare atât ca durată, dar mai ales ca informație. Titlul volumelor – Azi despre ieri, interviuri cu diverse personalități ale culturii noastre– poate fi decodat cu ușurință. De fiecare dată, cel intervievat este invitat să creioneze profilul unor destine întâlnite în viață, îndeosebi sub aspectele lor omenești: întâmplări, evenimente, atitudini, prietenii, experiențe, impresii, etc.”

Mihaela Albu

 

„Al. Macedonski nu elaborează un nou concept de poezie, dar trasează contururile unei diversități poetice, alcătuiește, am zice, un nou tablou cu multe căsuțe goale al sistemului periodic al elementelor lirice. După acțiunea poetică macedonskiană se configurează noi constituenți și noi algoritmi de performanță lirică și poate așa se explică de ce, după primul război mondial asistăm la o extraordinară revoluție în diversitate a contextului poetic. Ca mare poet, Al. Macedonski este un produs, o creație al (a) posterității critice. În timpul vieții era cunoscut numai ca poet extravagant, nonconformist, chiar ca un saltimbanc incurabil, capabil de gesturi și texte funambulești. El a ținut foarte mult la o imagine publică de revoltat anarhic, a insistat să fie intens personalizată persoana, iar nu opera sa, care a ajuns la descoperirea ulterioară prin intermediul criticii”.

Aurel Goci, prefața volumului Caiete Macedonskiene


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”