Arhive categorie: Fără categorie

Mozaicul cultural

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește miercuri, 24 iulie 2019, începând cu ora 16:30, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, o nouă ediție a Mozaicului cultural.

În cadrul evenimentului vor fi lansate revistele „Mozaicul”,nr. 6/2019 și „Antilethe”, nr. 6/2019. Cu acest prilej, Mihaela Albu va evoca personalitățile scriitorilor L.M. Arcade (Mămăligă) și George Uscătescu, afirmați în Occident, dar puțin cunoscuți în România.

De asemenea, va fi lansat și cel mai recent volum de versuri al poetului Mihai Măceș, „Îngeri decăzuți”, despre care vor vorbi scriitorii Cristian Burada, Tudorică Mihalache și Petrișor Militaru, iar Mircea Pospai, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), filiala Oltenia, va prezenta atât premiul UZPR/2018, acordat recent revistei „Antilethe”, dar și alte premii acordate ziariștilor.

Poeta Roxana Ilie va citi din versurile proprii, iar studenții coordonați de soprana Renata Vari, de la Departamentul de Arte al Facultății de Litere din Craiova, le vor oferi celor prezenți momente muzicale de excepție.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Expoziție selectivă de carte „Adrian Păunescu în colecțiile Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează vineri, 19 iulie 2019, Expoziția selectivă de carte „Adrian Păunescu în colecțiile Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman”. Expoziția poate fi vizitată în Salonul Expozițional al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” până miercuri 31 iulie a.c. inclusiv.

Acțiunea se integrează în seria activităților organizate cu ocazia desfășurării celei de-a VII-a ediții a Festivalului Internațional „Adrian Păunescu”, în intervalul 19-21 iulie 2019, și are rolul de a evoca opera și activitatea lirică a lui Adrian Păunescu. În semn de omagiu, una dintre sălile bibliotecii poartă numele poetului, din noiembrie 2010.

 

Selecție de titluri:

Păunescu, Adrian, „Cartea cărţilor de poezie”, București, Editura Păunescu, 1999;

Păunescu, Adrian, „Măştile însângerate: Proze scurte din perioada 1969-2001”, București, Editura Păunescu, 2001;

Păunescu, Adrian, „Repetabila povară: poezii”, Prefaţă de Eugen Simion, Bucureşti, Editura Curtea Veche Publishing, 2010;

Păunescu, Adrian, „Lumea ca lume”, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1973;

Păunescu, Adrian, „Meserie mizerabilă sufletul: Poezii noi”, București, Editura Păunescu, 2000.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 18 iulie2019, începând cu ora 17,00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „În ordinea iubirii”, autor Dumitru Sârghie-Mitif.

Și-au anunțat participarea Camelia Radulian, Eleanor Mircea și Augustin Jianu. Organizatorii au pregătit și mai multe momente artistice: recitalurile actorului Cristian Alexandrescu, de la Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea,respectiv rapsozilor populari Ion Crețeanu și Cornel Popescu.

Nou trubadur, Dumitru Sârghie ilustrează liric aspecte ale iubirii dintre cele mai diverse, de la pasiunea fulminantă, la admirația pentru suavitatea feminității, de la elogierea florală (botticelliană) a sexului frumos, la convertirea patosului în evlavie, de la idilă, la tentația sexualității, de la extaz, la chin, la disperare, ori, dimpotrivă, la umor.Disponibilitățile scriitorului sunt nesecate, acesta vădind apetență inepuizabilă pentru pasiune, tandrețe, (auto)ironie, bertbantlâc, luciditate, muzicalitate, sprinteneală, seducție, vitalitate, ingeniozitate, baladism, galanterie, expresivitate, savoare, pitoresc, nestatornicie, fidelitate, vervă, simplitate, risipă, bucurie… Șirul ar putea continua îndelung, demonstrând vastitatea stărilor iubirilor sale.Dar, iubirea iubirilor, aceea care îl fascinează irefragrabil și pe care nu a înșelat-o niciodată, care stă deasupra zburdălniciilor situaționale, trecătoare ale vieții, făcând parte din destin, este, cu siguranță, în acest caz, cea pentru însăși poezie: „Eu, cel de vers atins, Dumitru Sârghie, rezist, în echilibru, fără pârghie”, Paul Aretzu.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Manifesto Go Green or Go Home

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește luni, 15 iulie 2019, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, începând cu ora 17:00, acțiunea „Manifesto Go Green or Go Home”.

În cadrul întâlnirii, participanții vor lectura și comenta pasaje și fragmente dintr-o carte aleasă. Prin împărtășirea experiențelor de lectură, participanții își vor manifesta opinii într-un mod sincer, în cadrul unei dezbateri productive.

Acțiunea este organizată de Asociația „Vacanțe fără frontiere”.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

„Science Fiction Festival”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește vineri și sâmbătă, 12 și 13 iulie 2019, în intervalul 13:00-16:00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, acțiunea „Science Fiction Festival”.

Science Fiction Festival” este o reuniune informală a creatorilor de literatură science fiction din Craiova, București și Târgu Jiu. Evenimentul le propune participanților discuții pe marginea cărților apărute în primele șase luni ale acestui an sau aflate în curs de apariție, precum și prezentarea unor articole de critică literară în cadrul genului.

La eveniment vor participa Aurel Maria Baros, președintele secției de proză a Uniunii Scriitorilor din România – filiala București, Ioan Lascu, președintele Uniunii Scriitorilor din România – filiala Oltenia, Eugen Lenghel, redactor al revistei „Ficțiuni”, scriitori și membrii Clubului SFVA Craiova.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Donația Victor Cupșa

Fondurile Muzeului Cărții și Exilului Românesc de la Craiova se îmbogățesc cu o nouă colecție valoroasă. Cunoscutul artist francez de origine română Victor Cupșa a donat o parte importantă din colecția domniei sale – tablouri, desene, afișe, cărți și reviste. Toate lucrările și materialele provenite de la Victor Cupșa vor alcătui un fond de sine stătător la nivelul colecțiilor Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

Este o mare bucurie pentru mine să vă anunț că celebrul pictor român de la Paris, Victor Cupșa, a decis să-și doneze o parte din lucrările sale pentru a forma o colecție ce-i va purta numele, în cadrul Muzeului Cărții și Exilului Românesc de la Craiova. Deși trăiește departe de lumea învolburată, iar în ultimii ani s-a ferit să mai apară în public, Victor Cupșa mi-a deschis ușa casei sale din Rambuillet și a fost de acord să semneze contractul prin care spre Craiova vor pleca tablouri, desene, afișe, cărți și reviste care vor forma colecția ce-i va purta numele. Victor Cupșa este unul dintre cei mai titrați români din Exil, cel mai cunoscut pictor francez de origine română, din 1965 având zeci de expoziții personale și de grup în marile galerii ale orașelor cu tradiție artistică din Occident: Paris, Munchen, Amsterdam, Geneva, Aix-en-Provence, Cannes, Frankfurt, Fontenay aux Roses, Ostende, Acireale (Catania). Valoare lucrărilor sale este imensă, iar pentru cultura noastră națională este una inestimabilă”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Victor Cupșa s-a născut la Dej, în 23 aprilie 1932. Refugiat temporar în sudul României, ca urmare a consecințelor antrenate de Diktatul de la Viena (1940), Victor Cupșa avea să se reîntoarcă în orașul natal abia la finalul războiului. Deși a absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din Arad, în 1955, Victor Cupșa a abandonat în mod definitiv profesia de medic veterinar, în 1961, pentru a se consacra în mod exclusiv domeniului picturii. Vernisarea primei expoziții personale de pictură s-a consumat în 1962, în Galeria Magheru, și a fost urmată, în 1965, de prezentarea celei de-a doua expoziții personale în Teatrul Mic din București. În același an a reprezentat România la Bienala Tinerilor Pictori de la Paris. Cu acea ocazie, indiferent de riscuri și urmări, a decis să rămână în Franța, devenind un „refugiat din Europa de Est”. Avea să obțină cetățenia franceză în 1977, primii ani ai exilului fiindu-i punctați de numeroase inițiative artistice și expoziții personale. Și-a continuat activitatea creatoare până în 2004 când s-a retras la țară, în localitatea Rambuillet, unde și-a organizat și sistematizat o parte importantă din textele scrise de-a lungul timpului sub titlul „Caiete de atelier”. În 2012, „Caietele de atelier” au văzut lumina tiparului la casa de editură numerică „Lettroplis” din Franța. De-a lungul activității sale artistice, Victor Cupșa a propus și vernisat o serie de expoziții personale, colective și de grup în tot vestul Europei.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: acad. Basarab Nicolescu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mămăligă (L. M. Arcade), Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu, Ileana și Romulus Vulpescu, respectiv V. Veliman întregesc colecțiile de Istorie și Istorie a Cărții.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Donația Bujor Nedelcovici

Inițiat în februarie 2016, procesul de constituire a „Bibliotecii Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu” reprezintă etapa fondatoare în direcția înființării Muzeului Cărții și Exilului Românesc. La începutul acestei săptămâni, scriitorul Bujor Nedelcovici și-a donat întreaga colecție cuprinzând cărți, reviste și corespondență către colecțiile Muzeului Cărții și Exilului Românesc din Craiova.

Încă un titan al culturii românești din exil a ales să-și doneze opera pentru colecțiile care vor forma Muzeul Cărții și Exilul Românesc de la Craiova. Este vorba de Bujor Nedelcovici. Scriitor, eseist, dramaturg și critic cinematografic, el a fost redactor-șef al „Almanahului Literar” al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România până în 1982. De asemenea, a fost secretar al secției de proză a Asociației Scriitorilor din București. În 1981, după romanul său „Zile de nisip”, din 1979, a fost realizat filmul “Faleze de nisip”, regizat de Dan Pița. Difuzarea filmului a fost interzisă de Nicolae Ceaușescu. Acesta ajuns în cinematografe după 1989. Chiar zilele trecute a fost redifuzat la un post de televiziune. Filmul „Somnul insulei” este ecranizarea romanului său, „Al doilea mesager”, roman premiat de Academia Româno-Americană de Arte și Științe din Statele Unite ale Americii. Respins de cenzura comunistă, romanul a fost trimis clandestin în Elveția și a fost tipărit în Franța, în 1985. A primit Premiul Libertății, acordat de PEN. În 1987 s-a refugiat în Franța, unde a solicitat și obținut azil politic. Acolo, a colaborat ca redactor cu prestigioasa revistă „Esprit”. Volumul „Dimineața unui miracol” a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. Bujor Nedelcovici este un colos al culturii românești și, de aceea, suntem mândri și onorați să-i primim donația care constă în cărți, reviste și corespondență. Opera sa este una impresionantă”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Bujor Nedelcovici s-a născut în 16 martie 1936, la Bârlad. Debutul scriitoricesc și l-a făcut în 1968, cu un fragment de roman publicat în „Gazeta literară”. A mai colaborat cu proză, reportaje, critică de teatru și de film la publicațiile „Luceafărul”, „Contemporanul” și „România literară”. A publicat prima carte, romanul „Ultimii”, în 1970. A publicat trilogia Moștenitorii, compusă din romanele „Fără vâsle” (1972), „Noaptea” (1974) și „Grădina Icoanei” (1977), redenumită ulterior „Somnul Vameșului” (1981). A mai publicat „Zile de nisip” (1979), „Al doilea mesager” (1991), „Oratoriu pentru imprudență” (1991), „Îmblânzitorul de lupi” (1991), „Dimineața unui miracol” (1993), „Aici și acum” (1996), „Provocatorul” (1997), „Jurnal infidel. Pagini din exil 1987-1993” (1998),„Iarba zeilor” (nuvele, 1998); „2+1” (teatru, 1999), „Jurnal infidel. Ieșirea din exil. 1992-1997” (2002). Trei dintre cărțile lui Bujor Nedelcovici au fost publicate în Franța, după stabilirea definitivă a a autorului în Paris, în 1987, în traducerea lui Alain Paruit: „Crime de sabie” (1989), „Le Matin d un miracle” (1992) și „Le Dompteur de loups” (1994). În 2000 i-a fost publicat și volumul Le provocateur.

 Pentru activitatea literară desfășurată, Bujor Nedelcovici a fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1974), Premiul Uniunii Scriitorilor (1979 și 1992), Premiul Academiei Româno-American de Arte și Științe (1992). In 1990 a fost distins cu gradul de Chevalier de l’Ordre et des Lettresi a devenit membrul al Asociației Autorilor si Compozitorilor Dramatice si al Societății Oamenilor de Litere Francezi. În anul 2000 i s-a acordat Ordinul Național pentru merit în grad de Comandor, iar în 2007 a primit Premiul pentru promovarea culturii românești în străinătate din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Tot în 2007, Radio România Cultural i-a acordat premiul Lux Mundi pe anul 2006.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: Mircea Eliade, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Arcade, Cicerone Poghirc, Șerban Popa, Andrei Codrescu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu, Ileana și Romulus Vulpescu, respectiv V. Veliman întregesc colecțiile repartizate zonei de Istorie și Istorie a Cărții.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește vineri, 5 iulie 2019, începând cu ora 11:00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „Nostalgia întoarcerii”, autor Georgios Demos.

La eveniment vor fi prezenți Tudor Gheorghe, Sever Constantin Răduică, Sanda Diaconescu, Emil Trașcă, dar și colegii de liceu ai autorului, promoția 1962 a Colegiului Național „Carol I” din Craiova.

În însemnările sale „nostalgice”, grecul Georgios Demos, care a trăit un exil al sorții vreme de 23 de ani, formându-se educațional și profesional în România, unde avea statutul de refugiat, la Craiova, împreună cu familia, rămâne un exemplu de dăruire, patriotism și recunoștință atât pentru nația sa, cât și pentru patria de adopție – România. Dragostea pentru ținuturile natale, părăsite în vremuri de restriște pentru poporul său (războiul civil) în încercarea de a instaura comunismul cu orice preț, s-a grefat adânc în sufletul copilului de 6-7 ani, care fugea din calea morții „cărându-și cu apă”, urmându-și familia pe un drum necunoscut, neputând ști ce le rezervă ziua următoare…”, Sever Constantin Răduică, extras din Prefața volumului „Nostalgia Întoarcerii”.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 4 iulie, începând cu ora 17:30, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului „AH, BD! o aventură balcanică”, autor Marian Mirescu.

Invitați:

Mircea Liviu Goga,

Cristian Ciomu,

Gabriel Liviu Balica.

 

AH, BD! o aventură balcanicăeste o culegere de articole, comentarii scrise de Marian Mirescu și de interviuri acordate de acesta, adunate din diverse medii, mai ales electronice, și orânduite la locul lor, pe hârtie, cu noimă împreună, spre a da seama de dezvoltarea  acestei arte narative în România, sub aspectul apropierii dintre autorii de benzi desenate din România și din Balcani. Desenele răsfirate printre aceste texte completează, ca într-o bandă desenată, o lectură pe care autorul o dorește cititorului atât informativă cât și plăcută”, Marian Mirescu.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Centenarul „Ion D. Sîrbu” (27-28 iunie 2019)

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” în colaborare cu Teatrul Național „Marin Sorescu” organizează, în perioada 27-28 iunie 2019, „Centenarul Ion D. Sîrbu (1919-2019)”.

Centenarul nașterii lui Ion D. Sîrbu prilejuiește desfășurarea lucrărilor Colocviului Național „Locul și importanța operei lui Ion D. Sîrbu în literatura română postbelică (1945-1989)” și, de asemenea, reunește multiple acțiuni culturale precum vizitarea expozițiilor de documente și cărți dedicate operei și activității lui Ion D. Sîrbu, punerea în scenă a spectacolului „Adio, Europa!”, lansări și dezbateri de cărți, respectiv audiții muzicale oferite de violoncelistul Mircea Suchici.

Evenimentul își propune să comemoreze trecerea unui veac de la nașterea unuia dintre cei mai importanți scriitori români din secolul XX. Domeniul asupra căruia și-a lăsat amprenta Ion D. Sîrbu, dar și avatarurile unei existențe marcată de îngrădiri și frământări creatoare vor fi subiecte de reflecție și dezbatere în cadrul manifestării.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”