Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” invită publicul cinefil luni, în intervalul 9:00-14:00, în sala „Marin Sorescu”, la difuzarea filmului „The Book Thief” (Hoțul de cărți), cunoscută dramă de război realizată în 2013. Acțiunea filmului se petrece în Germania nazistă, într-un cadru copleșit de temerile și ororile războiului. Producția este regizată de Brian Percival, cu actorii Geoffrey Rush, Emily Watson și Sophie Nélisse. Filmul se bazează pe romanul omonim, din 2005, scris de Markus Zusak și adaptat de Michael Petroni.

Programările pentru vizionarea filmului se fac la numărul de telefon al instituției: 0251 532 267, interior 110, luni, 27 noiembrie 2020, în intervalul 8:30-8:50, sau la adresa de e-mail: americancornercraiova@gmail.com, în același interval orar.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, în sala „Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”, Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane”. Manifestarea este prilejuită de marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Alături de corespondență, expoziția dedicată memoriei scriitorului și filosofului franco-român reunește numeroase materiale inedite: înscrisuri originale, un manuscris inedit (șapte file cuprinzând un articol referitor la Tudor Arghezi), dar și o selecție din opera sa literară („L’Être et la connaissance: essai sur Lupasco”, „Le voyageur n’a pas fini de voyager”, „Le Mal des fantômes”; „Au seuil de l’Inde” etc.).

Benjamin Fondane (Benjamin Wechsler) – poet, prozator, filosof, eseist, scenarist (1898, Iași – 1944, Auschwitz-Birkenau)

S-a născut într-o importantă comunitate evreiască, remarcând aici moștenirea intelectuală și artistică din partea mamei sale, Adela Schwartzfeld. Tatăl său, Isaac Wechsler, a fost „comerciant, proprietar al unei mici fabrici de corsete, administrator al moșiei Fundoaia […], toponim care va sta la baza pseudonimului de mai târziu al scriitorului” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 322). A avut două surori, Rodica și Lina, de cea din urmă legându-l un destin tragic.

Înainte de decembrie 1923, a emigrat în Franța și s-a stabilit la Paris. A desfășurat o intensă activitate publicistică (corector la revista „Rampa”; colaborator la „Sburătorul literar”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea evree” etc., în România, și la „Cahiers du Sud”, „Revue du Philosophie”, „Cahiers France-Roumanie”, „Europe”, „Viața studențească”, „Unu”, în Franța; corespondent al revistei „Integral”, la Paris) și dramaturgică (înființează, în București, teatrul de avangardă „Insula”; lucrează, ca scenograf și scenarist, la studiourile „Paramount” din Paris). În ceea ce privește opera poetică, majoritatea versurilor scrise în perioada 1917 – 1923 sunt cuprinse în volumul „Priveliști” (1930), „ilustrat cu un desen-portret al autorului, realizat de Constantin Brâncuși” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 324). Eseistica sa, avându-i în centru pe Fr. Nietzsche, A. Gide, Bergson, Freud, sau Heidegger, este inclusă în volumul „La Conscience malheureuse” (1936). Contribuția sa în domeniul cinematografiei vizează, în primul rând, redactarea scenariului pentru filmul „Rapt”, în 1934.

Parcursul său biografic este unul tulburător. Mobilizat ca infanterist, în armata franceză, în cel de-al Doilea Război Mondial, este luat prizonier de germani, evadează, este prins din nou și pus în libertate în vederea unei intervenții chirurgicale. Trăiește în semiclandestinitate la Paris, până în 1944, refuzând să poarte steaua galbenă, impusă tuturor evreilor. În același an, este denunțat și arestat împreună cu sora sa, Lina, fiind transportați în lagărul de la Drancy. Ștefan Lupașcu și Emil Cioran obțin punerea sa în libertate, însă „Benjamin Fondane refuză să se despartă de sora sa”, cei doi fiind transferați la Auschwitz-Birkenau, unde sfârșesc tragic, fiind gazați și incinerați.

O scrisoare din 15 noiembrie 1935, semnată de Benjamin Fondane și sora sa, Lina, către Filip Brunea-Fox – ce poate fi văzută în cadrul expoziției In Memoriam Benjamin Fondane – prevestește parcă destinul încercat al celor doi: „Dragă Brunea, cuvintele tale, puține, de la nunta Rodicăi, n’au trecut nevăzute. În praștia evenimentelor, vorbele s’au rărit prea mult – vorbele care mai au un sens – venite dintr’o inimă care-a bătut într’a mea – și care mai bate încă când mă plec pe balustrada vremii. […] Drumurile parcurse ne iau de mână și ne duc ca pe orbi – mai mult decât le ducem noi. Destinul, chemarea, nu sunt decât un soi de iresponsabilitate anevoios obținută – și cum aș face să fiu altfel decât sunt?”.

Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane” este organizată cu ocazia marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, începând cu ora 17:00, în sala „Marin Sorescu”, o nouă întâlnire în cadrul programului cultural „Seară de muzică”.

Acțiunea este dezvoltată în jurul compozițiilor lui Wolfgang Amadeus Mozart. Profesoara Maria Barbărasă va coordona și va difuza mai multe înregistrări audio-video din colecțiile bibliotecii cu lucrări ale marelui compozitor. În 27 ianuarie 2020 se împlinesc 264 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 23 ianuarie 2020, începând cu ora 11:00, în sala „Acad Dinu C. Giurescu, lansarea volumului „Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, autor Octavian Țîcu.

Evenimentul va fi moderat de jurnalista Marga Bulugean și se va bucura de participarea analistului politic Vlad Țurcanu, respectiv specialistului în comunicare Viorel Iordăchescu.

„Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României. Homo Moldovanus trebuia să fie de preferinţă un anti-român sau cel puţin refractar la tot ce e românesc, convins de faptul că este altceva decât român și apărut înaintea românului, puţin educat, vorbitor de limbă „moldovenească” amestecată cu rusisme, anti-european și prin extindere anti-occidental, predispus spre îndoctrinare, deznaţionalizare, rusificare şi sovietizare, preferând cu uşurinţă limba rusă ca mijloc de comunicare în alte circumstanţe decât cele legate de baştina sa, pătruns de un complex de inferioritate faţă de ruşi sau cei vorbitori de limba rusă, complex compensat prin adularea şi acceptarea formelor imperiale şi culturale de sorginte sovietică, mândru de ideea apartenenţei la marea „supraputere” sovietică. Homo Moldovanus a fost unul din mulți alți Homo Sovieticus construiți în contrast cu etniile de dincolo de „perimetrul” rus/sovietic de influență, pentru a justifica anexările teritoriale imperiale, dar astfel de proiecte de fabricare a identităților sunt cunoscute în mai multe părți ale globului. În prezentarea de față vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești”, Octavian Țîcu.

Octavian Țîcu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Doctor în Științe Istorice și Cercetător-coordonator în cadrul Institutului de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, Octavian Țîcu este conferenţiar universitar în cadrul Facultății de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova.Este autor și coautor a 10 cărți, a peste  100 articole ştiinţifice şi peste 200 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale. Organizator și coordonator al Proiectului Național pentru tineret „Expedițiile Memoriei. Siberia”. Pentru meritele și performanțele sale, Octavian Țîcu a fost distins, în 2004, cu Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia „Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939)”. În 2010 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”, acordată de Preşedintele Republicii Moldova, iar în 2015 i-a fost conferită Medalia „Meritul Olimpic”, acordată de Comitetul Național Olmpic și Sportiv al Republicii Moldova.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește marți, 21 ianuarie 2020, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, începând cu ora 16.30, evenimentul intitulat „Șezătoare cu povești, muzică și poezie”.

Evenimentul este coordonat de consultanții Zenovia Zamfir, Rodica Rozalia Jianu, Maria Găman. Participă Constantin Triţă – poet, Constanţa Triţă – poet, Ioana Goran – prozator, Maria Catană – prozator, Iuliana Radi – prozator, Tatiana Mărcoianu – interpretă muzică popular și Grupul „Oltenia coase iie”.

„Ne dorim să depănăm împreună firul poveştilor de altădată, la gura sobei când ziua se îngână cu noaptea, să ne adăpăm setea de cunoaştere la o şezătoare cu poveşti de viaţă, muzică şi poezie. Parteneri la actul cultural ne vor fi poeţi, scriitori, prieteni craioveni. Vă aşteptăm cu bucurie şi surprize muzicale.”, Zenovia Zamfir, Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul” Vâlcea.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează în perioada 20-23 ianuarie 2020 o nouă activitate în cadrul proiectului „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei”, intitulată „Magia iernii în culori – pictură”.

Tema aleasă de bibliotecarii Secției pentru Copii și Tineret este anotimpul iarna, anotimpul cel mai îndrăgit de copii.

Vor participa preşcolari şi şcolari de la următoarele grădiniţe şi şcoli programate astfel:

Luni, 20 ianuarie

10 – 11 Grădinița Phoenix

11 – 12 Colegiul Național Frații Buzești

12 – 13 Școala Gimnazială Coșoveni

Marți, 21 ianuarie

10 – 11 Grădinița Căsuța Fermecată

11 – 12 Școala Gimnazială Mihai Eminescu

12 – 13 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

Miercuri, 22 ianuarie

9 – 10 Școala Gimnazială Traian

10 – 11 Grădinița Tudor Vladimirescu

11 – 12 Grădinița Paradisul Copiilor

Joi,  23  ianuarie

10 – 11 Grădinița Nicolae Romanescu

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează joi, 16 ianuarie 2020, la ora 13.00, în Sala „Marin Sorescu”, videoconferința „Summer Work and Travel – Student Outreach 2020”.

Videoconferința se desfășoară la American Corner București și este transmisă simultan la American Corner Craiova, Cluj și Iași. Rolul videoconferinței este de a promova programul SWT în rândul studenților. La această videoconferință vor participa și aproximativ 20 de studenți înscriși la Facultatea de Litere, precum și la Facultatea de Științe Sociale din cadrul Universității din Craiova.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” marchează „Ziua Culturii Naționale” și împlinirea a 170 de ani de nașterea lui Mihai Eminescu prin organizarea mai multor evenimente culturale, menite să aducă un omagiu marelul poet național.

Un moment inedit va consta în expunerea unei pânze cu lungimea de 7 metri, pe care se regăsesc, cusute cu acul și ață, cele 98 de strofe ale poeziei „Luceafărul”. Doamna Maria Todor, în vârstă de 73 de ani, este din localitatea Cugir. Vreme de trei ani, doamna Maria Todor a țesut pe pânză de cânepă versurile poeziei „Luceafărul”, pe care a învățat-o încă din copilarie. „Totul a pornit din propria-mi imaginație. Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu știu a câta oară poezia „Luceafărul”. Atunci m-am hotărât să „scriu” cu acul și cu ața din arnici de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei”, povestește doamna Maria Todor.

O altă activitate organizată de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu constă în expoziția de carte „Eminescu, în 200 de ediții”. În holul bibliotecii vor putea fi văzute, începând cu data de 15 ianuarie 2020, cele 200 de volume care fac parte din colecția „Ediții Mihai Eminescu, 170 de ani de la naștere, 1850-2020”, apărută la Editura TipoMoldova, Iași. Acest proiect cultural de anvergură constituie un profund omagiu adus „poetului nepereche”. „Din acest Corpus de ediții se vor vedea modulațiile textului din ediție în ediție, schimbarea punctuației, a unor termeni, comentariile diferite însemnând diversitate de interpretări – și se vor desprinde învățămintele necesare, dintre care unul va fi important: fiecare epocă a dorit un Eminescu al ei, reprezentativ pentru aspirațiile, viziunile, sentimentele ei”, menționează Aurel Ștefanachi, directorul TipoMoldova, în oferta editorială.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează miercuri, 15 ianuarie 2020, la ora 11.00, în Sala „Marin Sorescu”, în cadrul seriei de evenimente dedicate poetului Mihai Eminescu, vizionarea filmului „Un bulgăre de humă”.

Filmul românesc „Un bulgăre de humă” a fost realizat în anul 1989, în regia lui Nicolae Mărgineanu după un scenariu de Mircea Radu Iacoban și aduce în prim-plan prietenia dintre Ion Creangă și Mihai Eminescu. În rolurile principale interpretează actorii Dorel Vișan, Adrian Pintea, Mioara Ifrim și Maria Ploae. La eveniment vor participa elevii Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu”, coordonați de prof. Alina Vancica și prof. Stoian Cristina.

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează miercuri, 15 ianuarie 2020, la ora 17.00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, vernisajul expoziției de artă plastică „Eminesciana”.

În prezența invitaților Nicolae Marinescu, Ovidiu Bărbulescu și Elmira Sebat, artiștii Cristofir Ana Maria, Dobrin Albert, Gaşpar Lidia, Grădinaru Florin, Ionescu Liana, Rădulescu Gabriela, Sălcianu Nela Marinela, Scarlat Ileana Claudia, Stoian Cosmin, Scurtu Dan, Panait Bogdan și Goanţă Sorin, din grupul artiștilor plastici Art Amicis, vor expune lucrări ce ilustrează versuri semnate de poetul Mihai Eminescu. Prezentarea lucrărilor va fi realizată de prof. Magda Buce Răduț.

În cadrul vernisajului va fi organizat și un moment muzical susținut de Ada Apan, elevă în clasa a XII-a a Liceului de Arta „Marin Sorescu” și Bogdan Olaru, student la Facultatea de Litere a Universității din Craiova, Departamentul de arte – clasa de canto a conf. univ. Elmira Sebat. La pian va acompania  prof. asociat Ivona Stănculeasa.