Biblioteca Județeană  „Alexandru și Aristia Aman” organizează miercuri, 2 mai 2018, la ora 16.00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”,  lansarea volumului „Cartea cu Vlad”, autor Tiana Badea.

Prezentarea volumului „Cartea cu Vlad” va fi realizată de către poeții: Angi Melania Cristea, Eleanor Mircea, Liviu Dan, precum și de profesor Lidia Mărgele, de la Liceul de Arte „Marin Sorescu”.

Participanții vor asista și la un moment muzical oferit de Daria Cojocaru, Răzvan Zamfir, Andreea Aminte și Mario Bunică, dar și la un recital oferit de Alexia Popescu, Mădălina Vranceanu și Yagmur Yourgoster.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Muzeul Cărții și Exilului Românesc a făcut un nou pas în direcția  pe care și-a fixat-o: recuperarea valorilor culturale și științifice românești din afara granițelor. O nouă colecție se adaugă fondurilor personale constituite la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”.  Alcătuită din cărți, ziare, reviste, fotografii, afișe și programe de expoziții, donația pe care a obținut-o recent Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” provine de la Șerban Popa, artist român polivalent stabilit în Canada la începutul anilor ’80 ai secolului trecut. 

În cele 67 de cutii care vor ajunge la Craiova în perioada imediat următoare se regăsește un număr impresionant de sculpturi în sticlă, tablouri și icoane realizate de Șerban Popa de-a lungul timpului. Colecția de înscrisuri și obiecte de artă este întregită de cele câteva obiecte de mobilier pe care Șerban Popa le-a donat Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

„Extindem constant frontul de recuperare a valorilor culturale și științifice românești. Canada este o destinație spre care au optat mulți dintre românii care, refuzând compromisul și mediocritatea regimului comunist, au ales libertatea de expresie. Alături de cărțile, manuscrisele și documentele pe care le-am obținut de la diferite personalități notorii pentru activitatea desfășurată în Exil, ne-am aplecat, evident, și asupra artefactelor, a pieselor și obiectelor de artă. Ideea unui „Muzeu al Cărții și Exilului Românesc” din colecțiile căruia să lipsească cu desăvârșire realizările românilor care au excelat în domenii precum pictura sau sculptura ar fi o nedreptate în raport cu cei care, prin creațiile artistice, au găsit un mod inedit de comunicare și perpetuare a valorilor culturale. Șerban Popa este unul dintre acești români. Este un reprezentant de seamă al Exilului Românesc din America de Nord. Îi mulțumim pe această cale și îl asigurăm că bunurile culturale pe care ni le-a donat vor fi  expuse în cel mai bun mod cu putință”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene      „Alexandru și Aristia Aman”.

Conștient de rolul și semnificația unui Muzeu dedicat Exilului Românesc, Șerban Popa îi dăruiește „o mărturisire”:

„Am considerat totdeauna că există loc pentru mai bine 

Am fost un răzvrătit – dar nu am îndrăgit violența

Am fost un  «solitar », dar mereu între oameni

Nu m-am lăsat înregimentat, dar

Mi-am iubit țara și poporul

Am plecat departe ca să pot să fac totul pentru ea

Cu adevarat am iubit-o credincios

Și

Acum îi dăruiesc o «marturisire»:

Tot ce am adunat se va găsi la

Muzeul Exilului de la Craiova

Veniți dragi români de pretutindeni

Să vedeți că se poate… și atunci…

Dar mai ales acum!

Cel mai sărac om este egoistul

El nu este capabil să fie sieși suficient.”

Fondul „Șerban Popa” se alătură colecțiilor constituite ca biblioteci de sine stătătoare la nivelul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”: Acad. Dan Berindei, Acad. Dinu C. Giurescu, Ileana Vulpescu, V. Veliman, Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, Paul Barbăneagră, Cicerone Poghirc, Șerban-Viorel Stănoiu ș.a.

 

Biblioteca Județeană „Alexandru şi Aristia Aman” organizează vineri, 27 aprilie, începând cu ora 10:00,  în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, Conferința Anuală a Bibliotecarilor cu tema „Importanța cărții în comunitate”.

În 2018, în România, intervalul 23-29 aprilie este consacrat marcării Săptămânii Naționale a Bibliotecilor. În cadrul întâlnirii va fi prezentat și dezbătut raportul de activitate pentru anul 2017 și vor fi relansate  programele de educaţie financiară şi e-commerce „Banii pe net” şi „BaniIQ” (ediția 2018-2019).

De asemenea,  Dorina Bralostițeanu, bibliotecar la FIliași, va susține comunicarea „Biblioteca – liantul comunității”, iar Nuțica Păunescu, bibliotecar în comuna Leu, va lansa cartea „Tobi și Norocel – Stăpânii”.

La eveniment sunt așteptați toți bibliotecarii din judeţul Dolj dar și specialiști în biblioteconomie din județele limitrofe.

---

Biroul de presă 

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” organizează vineri, 27 aprilie 2018, începând cu ora 10:00, Conferința Internațională „The Thirty Years War (1618-1648): 400 years of causes and consequences”.

Conferința internațională “The Thirty Years War (1618-1648): 400 years of causes and consequences” a fost gândită sub forma unui ciclu de reuniuni cu scopul marcării împlinirii a 400 de ani de la izbucnirea primului mare conflict cu tentă religioasă, Războiul de treizeci de ani (1618-1648).   Important prin desfășurările sale, dar mai ales prin consecințele antrenate, Războiul de treizeci de ani a revoluționat scena relațiilor internaționale impunând, în cadrul concertului european, principiul echililibrului de forțe. Conferința reunește specialiști din domeniile istorie, filologie, științe politice și teologie din Spania, Mexic și România.

“Războiul de treizeci de ani este conflictul în care, sub pretext religios, puterile emergente de diferite confesiuni creștine și-au disputat întâietatea și autoritatea în Europa primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Fundamental în planul relațiilor internaționale, Războiul de treizeci de ani rămâne o piatră de hotar în evoluțiile pe care le-a generat și care au influențat relațiile dintre puteri până la încheierea Primului Război Mondial. Conferințele pe care le organizăm la bibliotecă au manirea de a semnaliza și aduce în dezbatere o serie de teme și subiecte de actualitate”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.

Conferința se va desfășura în sala “Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”.

---

Biroul de presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

 

Biblioteca „Alexandru și Aristia Aman”, secția American Corner, organizează vineri, 27 aprilie, între orele 18.00 și 19.00, o nouă întâlnire în cadrul proiectului Book Reading. Clubul de lectură în limba engleză se adresează publicului interesat de lectură și de perfecționarea limbii engleze ca a doua limbă de comunicare și se bucură de sprijinul lui Samell Peters, voluntar american.

Tema propusă pentru această întîlnire constă în prezentarea și dezbaterea cărții „Pride and Prejudice”, de Jane Austen.

Elevii și studenții interesați de exersarea limbii engleze, precum și de lectură, sunt așteptați vineri, 27 aprilie, la ora 18, în sala Marin Sorescu.

 

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Marți, 24 aprilie, academicianul Dinu C. Giurescu „s-a născut în cer”. Născut în data de 15 februarie 1927 în mijlocul unei familii pentru care cercetarea Istoriei reprezenta preocuparea de căpătâi, profesorul Dinu C. Giurescu a trăit frumos, cu rod și pildă atât pentru cei care l-au cunoscut nemijlocit, cât și pentru cei care l-au audiat sau admirat în diferite împrejurări.

Descendent al unei veritabile dinastii de istorici, academicianul Dinu C. Giurescu a moștenit tenacitatea bunicului, Constantin Giurescu, și acribia și profesionalismul tatălui, Constantin C. Giurescu, cel despre care vorbea adesea cu blândețe și emoție, denumindu-l “profesorul”. Prin experiențele în care, de cele mai multe ori nedrept, l-a adus tumultul anilor de după război, opera științifică pe care a constituit-o dar și prin atașamentul ardent pe care n-a încetat o clipă să-l manifeste față de bunurile culturale și materiale rămase în urma iluștrilor săi înaintași, chiar și atunci când biblioteca moștenită a fost risipită sau când căminul natal i-a fost naționalizat, academicianul Dinu C. Giurescu a preluat o operă inițiată în urmă cu mai bine de un veac, îmbogățind-o și diversificând-o constant până la finalul vieții. Pentru activitatea științifică și didactică întinsă de-a lungul unei jumătăți de secol, Dinu C. Giurescu a fost recompensat cu multiple premii și distincții, fiind Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova, respectiv Universității “Ovidius” din Constanța.

În urmă cu aproximativ cinci ani, în toamna anului 2013, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”, Lucian Dindirică, obținea, cu titlu de donație, biblioteca personală a academicianului Dinu C. Giurescu constituită din valoroase cărți, manuscrise și obiecte de mobilier. Grija manifestată față de păstrarea și valorificarea cărții, în mod generic, erau argumentele la care apela Dinu C. Giurescu în noiembrie 2013 pentru a-și justifica opțiunea pentru Craiova. De atunci și până în prezent, cea mai mare parte a însemnărilor, documentelor și cărților strânse de istoricii familiei Giurescu a ajuns la Biblioteca Aman, îmbogățind considerabil zestrea de carte și documente cu valoare istorică.

În semn de omagiu față de academicianul Dinu C. Giurescu, Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” organizează astăzi, miercuri, 25 aprilie, în sala care-i poartă numele din 2013, expoziția cu titlul “In Memoriam Dinu C. Giurescu”. Alături de diplome, distincții și fotografii personale, expoziția reunește lucrări în manuscris și cărți scrise de Dinu C. Giurescu. Între acestea, se regăsesc:

1. “Guvernarea Nicolae Rădescu” (manuscris);
2. “Etapele crizei politice provocată de PCR pentru a duce la înlăturarea Guvernului Rădescu” (manuscris);
3. “Impunerea Guvernului Petru Groza” (manuscris);
4. GIURESCU, DINU C., “De la Sovromconstrucţii nr.6 la Academia Română: amintiri, mărturii”, Bucureşti: Editura Meronia, 2008, 479 p. cu foto;
5. GIURESCU, DINU C., “Diplomația română și pactul celor patru puteri (1933)”, Extras  din “Buletin de Studii și Referate” [s.l.] : [s.n.], 1968, 15 p.;
6. GIURESCU, DINU C., “Falsificatorii: „alegerile” din 1946”, Bucureşti: Editura Rao International Publishing Company, 2007, 384 p.;
7. GIURESCU, DINU C., “Ion Vodă cel Viteaz”, ediţia a 2-a, revăzută şi completată. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1966, 231 p.;
8. GIURESCU, DINU C., “Ţara Românească în secolele XIV şi XV”, Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1973, 495 p.;
9. GIURESCU, DINU C., “Istoria ilustrată a românilor”, Bucureşti: Editura Sport-Turism, 1981, 640 p.;
10. GIURESCU, DINU C., “România în al doilea război mondial: (1939-1945)”, Bucureşti: Editura All Educational, 1999, 312 p.;
11. GIURESCU, DINU C., “România în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”, Bucureşti: Editura Enciclopedică, 2015, 240 p.;
12. GIURESCU, DINU C., ŞTEFĂNESCU, ALEXANDRU și ŢIU, ILARION, “România şi comunismul: o istorie ilustrată”, Bucureşti: Editura Corint, 2010, 214 p.

“În noiembrie 2013, în cadrul ceremoniei pe care o organizam în compania academicianului și profesorului Dinu C. Giurescu, subliniam calitatea de învățător prin excelență a celui care, într-un gest de rară noblețe, ne dona fond personal de cărți și manuscrise. Despre profesorul Giurescu, despre omul Giurescu se pot spune infinit de multe lucruri fără ca recunoștința pe care o merită să fie saturată în vreun fel. În cei cinci ani în care m-am bucurat de privilegiul de a-i fi aproape, de a-l cunoaște și înțelege, am descoperit vocația întruchipată în dascălul complet. Sensibilitatea domniei sale ca și profunda înțelegere a forțelor istoriei, a mutațiilor și avaturilor epocii contemporane l-au înscris încă din timpul vieții în onoranta galerie a marilor creatori de istorie. Prin aparițiile și intervențiile publice, academicianul Dinu C. Giurescu și-a continuat opera de educare și responsabilizare a românilor. Cu alte cuvinte, Dinu C. Giurescu a educat și luminat dincolo de limitele catedrei, impunându-se, cu mult tact și o charismă specifică, drept un veritabil învățător. E dificlil și, cred, insuficient să etichetăm prin câteva aprecieri, invariabil simplificatoare, valoarea și semnificația operei pe care a realizat-o domnul profesor. Adăugată manuscriselor și cărților moștenite de la profesorii Constantin Giurescu și Constantin C. Giurescu, bunicul și tatăl său, tezaurul tipărit pe care l-a obținut Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” este cu adevărat fabulos. Ar fi nedrept să nu  semnalizăm amprenta perenă pe care a lăsat-o Dinu C. Giurescu în istoriografia românească. Ea dăinuie dincolo de spațiul temporal. Tocmai de aceea, în aceste împrejurări triste, în numele colegilor mei, mă înclin în fața memoriei vii a profesorului și ridic un omagiu pios și recunoscător pentru opera sa, pentru viața și calitatea sa umană extraordinară”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.

Expoziția este organizată în sala “Acad. Dinu C. Giurescu”.

---

Biroul de presă

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman”, prin Centrul Transfrontalier de Comunicații și Informații Dolj-Vratsa, a digitalizat revista “Arhivele Olteniei”, seria veche (1922-1943). Procesul de digitalizare a cărților și documentelor vechi face parte din strategia de salvare și conservare a tipăriturilor valoroase pe care le deține Biblioteca Județeană “Alexandru și Aristia Aman” în colecțiile proprii și care se află într-o stare avansată de degradare.

În perioada următoare vor fi digitalizate și încărcate pe Portalul informațional al județului Dolj publicații și ziare precum: “Revista Mozaicul” (1838), “Foaea satului” (1849-1852), “Adeverulu” (1867), “Anuarul Liceului „Carol I” din Craiova” (1893), “Buletinul Camerei de Comerciu şi Industrie” (1891), “Buletinul Institutului de băieţi „N. Mallian” (1890), “Calendarul ziarului „Curierul Olteniei” pe anul 1898”, “Corpul Învăţătoresc Primar-Rural din Judeţul Doljiu. Curierul Instrucţiunii” (1890), “Gazeta Craiovei (1885), “Foia şcolii rurale” (1898), “Vocea română” (1884), “Izvorașul” și “Ramuri”, seriile vechi, respectiv “Ghilușul” (1912-1914), prima revistă de folclor din Oltenia,  ș.a.

“Am inițiat un amplu proces de digitalizare  pentru colecțiile de carte, documente și înscrisuri vechi pentru că ne dorim salvarea acestora de la distrugere. La fel de adevărat este și faptul că, în mod evident, vrem ca publicul nostru să dispună de libertatea accesării și consultării unei colecții digitale în sistem on-line. “Arhivele Olteniei”, una dintre primele publicații cu profil științific și cultural în paginile căreia și-au găsit locul de-a lungul timpului  studii și articole despre Oltenia, este prima dintre publicațiile pe care colegii mei au digitalizat-o și au încărcat-o în sistem on-line. Obiectivul nostru constă în crearea unei veritabile biblioteci virtuale întrucât accesul la informație trebuie să se dezvolte direct proporțional cu dinamica societății. Cum e și firesc, ne vom orienta cu predilecție către ziarele, revistele și cărțile care fie au apărut în regiunea noastră, fie abordează Oltenia pe diferite teme și subiecte de interes. Toate aceste tipărituri vor deveni accesibile publicului în regim digital, vechimea și unicitatea lor făcându-le, din păcate, inaccesibile la ora de față”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.

Obiectivul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman” constă în scanarea și digitalizarea celor mai importante ziare, cărți și reviste apărute pe teritoriul Olteniei în vederea dezvoltării unei Biblioteci Virtuale a Olteniei prin intermediul căreia înscrisurile valoroase să fie puse la dispoziția cititorilor și cercetătorilor. Publicațiile digitalizate până în prezent sunt disponibile pe site-ul bibliotecii, la secțiunea catalog on-line.

---

Biroul de presă

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”

 

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, prin Centrul Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj, organizează în perioada 23 aprilie-30 mai o expoziție de documente și cărți ce cuprinde scrieri despre Sfinții Chiril și Metodiu, precum și lucrări în alfabetul chirilic.

Expoziția este prilejuită de două sărbători importante: pe 23 aprilie celebrăm Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor și, în același timp, Ziua Națională a Bibliotecarilor din România, iar  pe 11 mai îi celebrăm pe Sfinţii Chiril şi Metodiu, consideraţi până astăzi părinţii unei culturi care a schimbat istoria lumii.

În cadrul expoziției pot fi văzute cărti și documente rare, printre care: Carte de citire (Bucăţi scrise cu litere chirilice în deosebite veacuri), cu o introducere asupra limbei romînesci de A. Lambrior, cu adaos de texte din Psaltirea Şcheiană, din Codicele Voroneţian şi 5 documente în original de Gh. Ghibănescu, ediţia a 3-a, Iași, Editura Librăriei Isr. Kuppermann, 1893; Ecaterina Şt. Piscupescu, Literatura slavă din Principatele Române în veacul al XV-lea: după manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1939; Ioan Bianu și Nicolae Cartojan, Album de paleografie românească (Scrierea chirilică), ediţia a 3-a, Bucureşti, Tiparul „Cartea Românească”, 1940; M. Strajan, Alfabetul chirilic urmat de note istorice şi de felurite modele de scriere vechie, a 3-a ediţie revăzută, Craiova, Institutul de Editură Ralian & Ignat Samitca, [s.a.]; Pr. prof. dr. Ene Branişte și prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura Diacezană, 2001; Enciclopedia religiilor, traducere Nicolae Constantinescu, Bucureşti, Editura Pro-Editura, 2005, etc….

Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor cheamă la o reflecție asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărților, de la cele tradiționale la cele digitale, toate aducând o contribuție valoroasă educației și propagării culturii și informațiilor. Această diversitate este o bogăție comună, făcând din cărți mai mult decât un obiect fizic, reprezentând unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spațiului și timpului.

Transformări majore au avut loc de-a lungul timpului și în privința scrierii. Pe teritoriul slav, trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris se datorează eforturilor fraților Chiril și Metodiu. Ei au creat o limbă cultă pentru exprimarea de concepte profunde și subtile. Datorită personalității puternice, a realizărilor pe plan religios (traducerea Sfintei Scripturi) și plan cultural, a memoriei colective în care au rămas adânc întipăriți, Chiril și Metodiu au fost recunoscuți și cinstiți drept sfinți încă de la moarte.

Pe teritoriul românesc, scrierea chilirică reprezintă o pagină importantă din existența noastră și ne poate astăzi ajuta să înțelegem trăirea de aproape cinci sute de ani a strămoşilor noștri. Cărțile bisericești răspândite pe teritoriul românesc, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în alfabetul inventat de sfinţii Chiril și Metodiu, grafia rămânând aproape neschimbată. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin (trecând printr-un alfabet de tranziție) a fost decretată în România la 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

 

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

 

 

                                           Comunicat de presă

                          Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei

 

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează în perioada 23-26 aprilie o nouă activitate în cadrul proiectului „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei”, activitate intitulată „Personajul preferat în culoare îmbrăcat”.

Astfel, colectivul Secției pentru Copii și Tineret a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” oferă participanților înscriși în proiect o temă prin intermediul căreia vor întâlni personaje îndrăgite din lumea mirifică a basmelor și poveștilor, precum Cenușăreasa, Albă ca Zăpada, Tom Degețel, Hansel și Gretel, Muzicanții din Bremen, Scufița Roșie.

Cum obiectul muncii într-o bibliotecă este cartea, nu o să lipsească o miniexpoziţie de carte.

Vor răspunde invitației preșcolari și școlari  de la următoarele grădinițe și școli:

Luni,  23 aprilie

Orele      09.00-10.00 Școala Gimnazială Gheorghe Bibescu

10.00-11.00 Grădinița Ethos

11.00-12.00 Grădinița Ștefan Velovan

                                    12.00-13.00 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

 

Marți, 24 aprilie

Orele       09.00-10.00 Grădinița Căsuța Fermecată

10.00-11.00 Grădinița Ion Creangă

11.00-12.00 Grădinița Otilia Cazimir

12.00-13.00 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

 

Miercuri, 25 aprilie

Orele     09.00-10.00 Grădinița Dumbrava Minunată

10.00-11.00 Grădinița Tudor Vladimirescu

11.00-12.00 Grădinița Otilia Cazimir

12.00-13.00 Școala Gimnazială Castranova

 

Joi, 26 aprilie

Orele       09.00-10.00 Grădinița Dumbrava Minunată

10.00-11.00 Grădinița Tudor Vladimirescu

11.00-12.00 Grădinița Paradisul Copiilor

                                      12.00-13.00 Școala Gimnazială Nicolae Romanescu

 

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”