Toate articolele scrise de Ionicescu Alexandru

Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” anunță lansarea celei de-a XII-a ediții a proiectului „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei”. Proiectul se adresează preșcolarilor și elevilor din ciclul primar. Din motive obiective, toate activitățile proiectului se vor desfășura în mediul online.

Ediția de față este structurată în optsprezece teme educaționale și debutează luni, 11 octombrie 2021.

Toate activitățile planificate în cadrul temelor educaționale se desfășoară în afara spațiilor bibliotecii, respectiv la școală, la grădiniță sau la domiciliile participanților.

În vederea înscrierii efective în cadrul proiectului, cadrele didactice sunt invitate să trimită, la adresa de e-mail sectiacopii@aman.ro, fișierele digitale realizate de participanți, fie sub formă de clipuri (MP4), cu o durată de cel mult cinci minute, fie sub formă de imagini (JPEG). Cadrele didactice pot înscrie copii pe tot parcursul desfășurării proiectului, cu respectarea temelor programate.

În condițiile în care este respectată tematica activității pentru care sunt înscrise, toate fișierele primite vor fi promovate pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Trimiterea către bibliotecă a fișierelor digitale realizate de participanți presupune existența anterioară a acordului părinților pentru difuzarea fișierelor digitale în scop cultural și educațional pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Nu există un număr finit de școli sau grădinițe cu care colaborăm. Ne dorim să legăm cât mai multe parteneriate și să implicăm cât mai mulți copii în cadrul activităților de proiect. Și în acest an, formatul proiectului este unul digital, însă sperăm că lucrurile vor intra curând pe un făgaș normal și că vom reuși să ne revedem cu cei mici în cel mai scurt timp cu putință”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Temele incluse în cadrul proiectului „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei”, ediția a XII-a, sunt programate astfel:

11-14 Octombrie – Emoții de toamnă (pictură/desen/colaj);

18-21 Octombrie – Știm să ne comportăm (pictură/desen/planșe despre bunele maniere)?;

8-11 Noiembrie – Personaje preferate din poveste adunate (pictură/desen/colaj);

15-18 Noiembrie – Să știi mai multe, să fii mai bun (activități la latitudinea cadrelor didactice)!;

6-9 Decembrie – Colinde, colinde… e vremea colindelor!;

13-16 Decembrie – Moș Crăciun și lumea sa fermecată (activități la latitudinea cadrelor didactice, scrisoare lui Moș Crăciun etc.);

10-13 Ianuarie – Dansul fulgilor de nea (pictură/desen);

17-20 Ianuarie – Mânuța dibace multe poate face (Origami/ lucru manual)!;

14-17 Februarie – Incursiune în poveștile lui Hans Christian Andersen (planșe de colorat);

21-24 Februarie – Mărțișoare – îndemânare și creație;

7-10 Martie – Felicitare pentru mama;

28-31 Martie – Elena Farago, prietena copiilor (recitare poezii);

4-7 Aprilie – Magia primăverii în culori;

11-14 Aprilie – Ne pregătim de Sărbătoarea Paștelui  (decorațiuni);

9-12 Mai – Personaje preferate din desene animate (pictură/desen);

16-19 Mai – Cunoaștem semnele de circulație rutieră?;

23-27 Mai – Pe aripile poeziei (concurs);

6-9 Iunie – A venit vacanța (diverse activități)!;

 

Inițiat din dorința de a lărgi sfera preocupărilor celor mici, pentru sprijinirea școlii și a familiei în procesul de educație, proiectul „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei” este unul dintre cele mai apreciate programe cultural-educative derulate la nivel local. Prin amploare, frecvență și longevitate, proiectul desfășurat de departamentul „Împrumut carte pentru copii și tineret” se numără printre cele mai populare inițiative ale Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Alături de urmărirea unor obiective precum dezvoltarea imaginației, a creativității și a spiritului voluntar în rândurile elevilor, proiectul are ca scop și promovarea bibliotecii în calitate de agent activ de formare, educare și informare – partener solid în relația cu instituțiile școlare. Colaborarea dintre bibliotecă, pe de o parte, școală și grădiniță, pe de altă parte, reprezintă, la fel ca în anii trecuți, garanția sprijinului oferit educației continue, prin intermediul învățării prin vizionare, lectură, pictură și lucru manual.

Pentru informații suplimentare, pentru înscrieri și programări, cadrele didactice, în mod exclusiv, au la dispoziție numărul de telefon 0351434430, de luni până vineri, în intervalul orar 10.00-16.00.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Expoziție de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează duminică, 5 septembrie 2021, în foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova, la ora 18:00, expoziția de carte „Dante – 700” și o selecție de texte și de imagini despre Emil Boroghină.

Cele două acțiuni sunt organizate în contextul desfășurării spectacolului „Călătoria lui Dante”, în interpretarea maestrului Emil Boroghină.

Expoziția de carte „DANTE – 700” a fost deschisă publicului la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” pe 11 august 2021 și a fost realizată cu sprijinul profesoarei Maria Tronea, vicepreședintă a Asociației Membrilor Ordinului „Palmes Academique” (AMOPA) din România.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman organizează vineri, 27 august 2021, la ora 11:30, în cadrul Festivalului de Literatură Transdanubiană, lansarea volumului „Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)”. Evenimentul este găzduit de Muzeul Olteniei Craiova – Secția de Istorie-Arheologie.

Volumul este publicat în ediție bilingvă, română-engleză, la Editura Mitropolia Olteniei, sub coordonarea colectivului de autori format din Ion Reșceanu, Mihai Ciurea, Carmen Bălteanu și Ion Sorin Bora. Traducerea din limba română în limba engleză a fost asigurată de Alina Reșceanu.

Volumul, intitulat „Studii despre Tetraevangheliarul grecesc de la Muzeul Olteniei din Craiova (sec. al XII-lea)”, disponibil în ediție bilingvă, română-engleză, este realizat de un grup de specialiști de la Facultatea de Teologie din Craiova și este dedicat cercetării preliminare a Tetraevangheliarului grecesc deținut de Muzeul Olteniei din Craiova.

Demersul științific urmărește să evidențieze și să promoveze, la nivelul mediilor academice din țară și din străinătate, un manuscris biblic aparținând lumii greco-bizantine a veacului al XII-lea, a cărui valoarea istorică inestimabilă așază Muzeul Olteniei în rândul instituțiilor de cultură importante de la nivel european care dețin astfel de documente.

Lansarea de carte va fi moderată de Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, și este organizată în colaborare cu Muzeul Olteniei Craiova.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Festivalul de Literatură Transdanubiană

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează, în perioada 26-29 august 2021, prima ediție a Festivalului de Literatură Transdanubiană. Manifestarea este organizată în cadrul proiectului „Comori scrise ale Dunării de Jos/The Written Treasures of Lower Danube” RO-BG 290 și vizează dezvoltarea dialogului intercultural, a turismului și a colaborării instituționale între comunitățile românești și bulgărești aflate de o parte și de cealaltă a Dunării.

Peste 120 de personalități din România și din Bulgaria își dau concursul pentru desfășurarea unei serii de mese rotunde, expoziții și lansări de carte, lecturi publice, dezbateri, conferințe, ateliere și workshopuri.

Festivalul debutează vineri, 27 august 2021, printr-o serie de alocuțiuni rostite de organizatori și de autoritățile locale. În funcție de format, lucrările festivalului se desfășoară la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, Muzeul Olteniei Craiova și în Parcul „Nicolae Romanescu” din Craiova.

Evenimentul se încheie duminică, 29 august 2021, printr-o masă rotundă găzduită de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, precum și prin vizitarea instituțiilor și a clădirilor cu profil cultural din Craiova.

Peste 120 de personalități din domeniul cultural: scriitori, critici literari, traducători, editori, redactori, ziariști și autori de benzi desenate din România și din Bulgaria. Vor fi organizate lansări de carte, expoziții de carte, conferințe, ateliere si workshop-uri, lecturi publice și dezbateri. Organizăm cea mai amplă manifestare de acest gen din zona transfrontalieră a regiunii Dunărea de Jos. Reunim la Craiova nume și figuri cunoscute ale mediului cultural, persoane preocupate de încurajarea, conservarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului material și imaterial al regiunii Dunărea de Jos. Evident, ne dorim ca ceea vom găzdui la Craiova, la bibliotecă și în alte locații, să se constituie într-o tradiție de lungă durată”, spune Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

În cadrul proiectului „Comori scrise ale Dunării de Jos/The Written Treasures of Lower Danube” RO-BG 290, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” este partener cu Fundaţia Global Libraries Bulgaria și cu Biblioteca Regională „Lzuben Karavelov” din Ruse, Bulgaria.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte și de revistă

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește luni, 16 august, începând cu ora 18:00 lansarea volumului „O scrisoare la purtător sau Deplasarea spre roșu. Despre <<Efectul Stalin>> în România”, autor Ioan Lascu, și a numărului 2(6), aprilie-iunie 2021, al Revistei „Autograf MJM”.

Participă:

  • Ioan Lascu,
  • Nicolae Marinescu,
  • Mircea Liviu Goga,
  • Dodo Niță.

Volumul „O istorie la purtător sau Deplasarea spre roșu. Despre <<Efectul Stalin>> în România” reunește articole, anchete și interviuri în legătură cu mișcarea de rezistență anticomunistă din România (1945-1960).

Cel de-al doilea număr din 2021 al revistei „Autograf MJM” este dedicat literaturii science-fiction, conținând articole despre cele două cenacluri SF din Craiova, interviuri cu doi dintre cei mai importanți autori ai genului, proze și poezii ale celor mai activi scriitori olteni din domeniile SF și fantastic.

Evenimentul se desfășoară în curtea instituției.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Colecția „Biblioteca Română din Freiburg”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a obținut o nouă donație de carte pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc – Colecția „Biblioteca Română din Freiburg”.

Alcătuită din cărţi, reviste și obiecte cu o valoare simbolică inestimabilă și cu un mare potenţial muzeal, Colecția „Biblioteca Română din Freiburg” cuprinde inclusiv o serie de documente şi manuscrise ale lui Nicolae Romanescu, primarul iconic al Craiovei. În felul acesta, potrivit directorului Mihai Neagu, „o parte importantă a istoriei Craiovei se întoarce acasă din exil”.

Înfiinţată pe 1 mai 1949, Biblioteca Română din Freiburg (zece ani mai târziu şi Institut Român de Cercetare) este o instituție simbolică a exilului românesc postbelic, cu un patrimoniu impresionant de carte, de documente și de obiecte muzeale, care relevă amplitudinea fenomenelor culturale româneşti din diaspora.

Biblioteca din Freiburg deţine o colecţie aproape completă a tuturor revistelor şi gazetelor româneşti din exil, precum şi manuscrise de o valoare inestimabilă precum: manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu (donat de familia dinastică de Hohenzollern) şi manuscrise ale unor scriitori ca Vasile Alecsandri, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Mircea Eliade, George Enescu, Elena Văcărescu, Vintilă Horia, Regina Maria, Basil Munteanu, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, G. Racoveanu, Liviu Rebreanu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu ş.a.

Pentru Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc al Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, Dolj, Biblioteca Română din Freiburg este unul dintre cele mai importante repere instituţionale şi culturale de acest profil, iar colaborarea cu aceasta este un obiectiv în sine, determinant pentru configurarea unei imagini de ansamblu, cât mai obiective, asupra exilului cultural românesc. Primii paşi ai dialogului au fost făcuţi încă din 2019, când Dl  Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, a participat la Colocviul Internaţional EXIPORA, organizat la Craiova. Relaţiile au continuat să prindă consistenţă în mod natural, prefigurându-se proiecte comune”,  spune Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Fondul de carte al Bibliotecii din Freiburg este unul absolut impresionant, fiind dublat de manuscrise inedite şi tipărituri cu o circulaţie extrem de restrânsă care-şi aşteaptă cercetătorii şi editorii. Acest patrimoniu este completat de obiecte şi costume populare din aproape toate provinciile româneşti şi din Macedonia, între care se regăsește „costumul muscelean purtat de regina poetă Carmen Syilva [Regina Elisabeta a României]” şi, în aceeaşi vitrină, „se află mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, moartă la o vârstă fragedă”, precum şi un alt costum muscelan complet, „care a aparţinut  cândva familiei Haşdeu”. Instituţia deţine şi lucrări plastice realizate de: Nina Batalli, Dimitrie Berea, Eugenia Caragaţă, Eugen Ciucă, Eugen Drăguţescu, N. Dumitrescu, Dimitrie Ghiaţă, Alexandru Istrati, Ion Mirea, Theodor Pallady, Magdalena Rădulescu, J. A. Steriadi, G. Tomaziu, dar şi o impresionantă colecţie numismatică.

Biblioteca Română din Freiburg a desfăşurat de-a lungul timpului patru tipuri majore de activitate: biblioteconomică, editorială, muzeografică şi ştiinţifică. După zece ani de existenţă, în care a exercitat mai ales primele două funcţii, susţinute însă de un efort ştiinţific sincronizat cu tendinţele din Germania „occidentală”, Bibliotecii i-a fost recunoscut şi statutul de „Institut de cercetări ştiinţifice”, având din 1959 şi titulatura „Institutul Român de Cercetări”, bucurându-se de un „Comitet de Patronaj al «Cercului de Prieteni ai Bibliotecii şi Institutului Român de Cercetări», format din W. Theodor Elwert (Mainz), Hugo Friedrich (Freiburg), Ernst Gamillscheg (Tübingen), Wilhelm Giese (Hamburg), Artur Hartmann (Freiburg), Walter Hoffmann (München) şi Julius Wilhelm (Tübingen)”.

Mulţumim profesorului Mihai Neagu, Bibliotecii Române din Freiburg, pentru aceste daruri, şi Consiliului Judeţean Dolj care susţine moral şi financiar Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc de la Craiova”, spune Lucian Dindirică.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde fondurile: Mircea Eliade, Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mănăligă, Cicerone Poghirc, Corneliu Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Victor Cupșa, Cezar Vasiliu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ion Deaconescu, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei, acad. Dinu C. Giurescu și acad. Ștefan Ștefănescu, Ileana și Romulus Vulpescu, Șerban Viorel și Rodica Stănoiu, respectiv V. Veliman completează colecțiile Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

 

Spanish Club

La nivel mondial, aproximativ 500 de milioane de oameni au ca limbă maternă spaniola. Numărul mare de vorbitori clasează spaniola pe locul doi, după mandarină, în ierarhia limbilor materne. Spaniola este cea mai răspândită dintre limbile neolatine și ocupă poziția a treia în topul celor mai vorbite limbi de pe mapamond – după engleză și mandarină.

Ținând cont de aceste fapte, nu e deloc surprinzător că limba spaniolă este atractivă și pentru publicul din România, cu atât mai mult pentru tinerii sau persoanele care, fie lucrează sau locuiesc în Spania, fie consumă produse și programe de origine spaniolă.

Pentru primii, pentru tinerii care vor să deprindă noțiunile esențiale de limbă, cultură și de civilizație spaniole, Spanish Club reprezintă programul gratuit de învățare a limbii spaniole pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” îl organizează anual, de-a lungul sezonului estival.

Spanish Club se adresează elevilor din ciclul școlar gimnazial (clasele V-VIII) ce nu au mai avut contact cu limba spaniolă. Este structurat în opt întâlniri, coordonate de bibliotecara Sofia-Lavinia Cercel, și se desfășoară săptămânal, de-a lungul lunilor iulie-august 2021, în cadrul Fun in Summer. Cursul este realizat integral de către bibliotecara coordonatoare. Înaintea fiecărei întâlniri, elevii primesc prin e-mail informațiile necesare conectării, iar după fiecare întâlnire – suportul de curs (prezentări realizate în Power Point).

Obiectivul general al cursului constă în transmiterea informațiilor și a noțiunilor necesare creării unei baze solide pentru asimilarea durabilă a limbii spaniole. Alături de noțiunile de gramatică și de vocabular, Sofia-Lavinia Cercel insistă pe apropierea elevilor de cultura și de civilizația spaniole. Astfel, în cadrul cursului sunt prezentate informații despre istoria și geografia Spaniei, despre obiceiurile spaniolilor: preferințele gastronomice (ir de tapas), muzică, instrumente muzicale (castaniete) și dans (flamenco), luptele cu tauri (coride), cursa cu tauri și alergători (El Encierro), somnul după masa de prânz (siesta) sau despre diverse sărbători specifice (San Fermín, Las Fallas).

Date fiind metodele interactive de predare, bazate pe comunicare și pe practici educaționale non-formale, cei 21 de elevi înscriși sunt încântați de activitățile cursului, fapt ce rezultă din prezența lor constantă și din implicarea activă de-a lungul întâlnirilor.

Biblioteca vine constant în întâmpinarea nevoilor comunității”, spune Sofia-Lavinia Cercel, „iar acolo unde nevoile nu sunt încă vizibile, încearcă să le anticipeze”. Prin desfășurarea Spanish Club, bibliotecara pune la dispoziția comunității „experiența dobândită în urma voluntariatului, a studiilor și a numeroaselor cursuri, ateliere sau a conferințelor” la care a luat parte.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, Spanish Club se desfășoară pe platforma online Zoom. La finalul întâlnirilor, elevii vor primi diplome de participare.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Donația „acad. Ștefan Ștefănescu”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a obținut o nouă donație de carte pentru Muzeul Cărții și Exilului Românesc. Biblioteca personală a academicianului Ștefan Ștefănescu (1929-2018), formată din câteva mii de cărți de istorie și de civilizație, manuscrise, obiecte personale și fotografii, se alătură fondurilor constituite la nivelul Muzeului Cărții și Exilului Românesc.

Donația „acad. Ștefan Ștefănescu” a fost obținută prin bunăvoința doamnei Lelia Oprea, fiica academicianului Ștefan Ștefănescu. Originea oltenească a lui Ștefan Ștefănescu, precum și convingerea doamnei Lelia Oprea că Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” este cel mai bun depozitar al memoriei scrise lăsate de marele istoric român au pecetluit soarta celor câteva mii de cărți de istorie.

De ce am ales Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova pentru a dona biblioteca personală a tatălui meu, acad. Ștefan Ștefănescu? Nu a fost o alegere întâmplătoare, ci a venit în mod firesc, deoarece tata s-a născut pe acele meleaguri, în Goicea Mică, județul Dolj. Nu și-a uitat niciodată originile și a fost călăuzit în permanență de Dorul de Obârșii. Deși n-a mai apucat sa-și exprime clar dorința în privința locului spre care-și va direcționa fondul de carte, manuscrise și documente, sunt convinsă că ar alege Craiova, ar alege Biblioteca Aman, pentru ca – prin cărțile sale, care i-au fost atât de dragi – să fie permanent alături de olteni, alături de oameni care împărtășesc aceleași valori și preocupări pentru păstrarea și promovarea Cărții. Ar alege negreșit locul în care se simte Acasă. Aflând că Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a primit de-a lungul vremii în spațiile sale donații vaste, de la oameni de valoare ai timpului si a devenit una dintre cele mai importante instituții de cultură din țară, un veritabil leagăn pentru carte și cultură, care își sporește permanent zestrea culturală grație oamenilor implicați cu tot sufletul în acest demers, consider că – prin această donație – cinstesc cu recunoștință memoria tatălui meu, academicianul Ștefan Ștefănescu”, spune Lelia Oprea.

Ștefan Ștefănescu (24 mai 1929-29 decembrie 2018) a urmat cursurile primare în comuna natală, Goicea Mică din județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, iar apoi Facultatea de Istorie a Universității din București (1948-1952). În 1957 a devenit doctor în istorie. S-a specializat în istoria medievală (bizantinologie și studiul slavilor de sud) la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1954-1957), École Nationale des Chartes, École Pratique des Hautes Études, Collège de France și la  Sorbona.

Întregim colecțiile dedicate zonei de Istorie și Istorie a Cărții din cadrul muzeului cu o nouă și importantă donație de carte. Prin îngăduința doamnei Lelia Oprea, fiica academicianului Ștefan Ștefănescu, biblioteca personală a marelui istoric, profesor și cercetător a intrat de curând în patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc. Câteva mii de cărți, cu precădere de istorie și de civilizație, scrise în limba română, dar și diverse limbi de circulație internațională, se alătură zonei de Istorie pe care am alcătuit-o la nivelul muzeului.

Pasiunea, seriozitatea și rigoarea științifică definesc parcursul profesional al academicianului Ștefan Ștefănescu. Biblioteca personală a domniei sale nu se putea sustrage de la principiile care i-au definit cariera și existența. Am găsit aici, între cărțile care i-au fost prieteni de nădejde de-a lungul anilor, volume și ediții importante. Pentru pasionatul de istorie românească medievală și premodernă, de studii bizantine sau de cercetări în legătură cu slavii sud-dunăreni, biblioteca academicianului Ștefan Ștefănescu este neprețuită. Marele istoric a reușit să elaboreze, în aproape șapte decenii de activitate de cercetare, câteva sute de studii și de cărți de istorie. Tocmai de aceea, bucuria noastră este cu atât mai mare. Avem șansa să organizăm această importantă colecție de carte alături de colecțiile academicienilor Dan Berindei și Dinu C. Giurescu”, spune Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”.

Vreme de patru decenii (1950-1990), Ștefan Ștefănescu a lucrat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, trecând de la statutul de cercetător la cel de director. Între 1970 și 1979 a fost profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București, al cărei decan a fost între anii 1975-1984. În 1974 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1992, până la moartea sa, a fost membru titular.

A fost membru în numeroase comitete și instituții naționale și internaționale și a fost distins cu multe premii și distincții pentru activitatea desfășurată în slujba cercetării. Opera sa științifică numără câteva sute de cărți, studii și cercetări elaborate ca unic autor sau în colaborare. A fost distins cu titlul de Cetățean de onoare al municipiului Craiova și al comunelor Goicea și Călugăreni.

În prezent, patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc cuprinde, pentru zona de Exil, fondurile: Mircea Eliade, Basarab Nicolescu, Vintilă Horia, , Andrei Șerban, Paul Barbăneagră, Leonid Mănăligă, Cicerone Poghirc, Corneliu Șerban Popa, Andrei Codrescu, Bujor Nedelcovici, Victor Cupșa, Cezar Vasiliu, Mircea Milcovitch, Maria Mesterou, Constanța Buzdugan, Ion Deaconescu, dar și arhivele Cenaclului de la Neuilly, respectiv actele și documentele Asociației Hyperion. De asemenea, fondurile acad. Dan Berindei și acad. Dinu C. Giurescu, Ileana și Romulus Vulpescu, Șerban Viorel și Rodica Stănoiu, respectiv V. Veliman constituie colecțiile repartizate zonei de Istorie și Istorie a Cărții.

Bunurile ce fac obiectul donației au fost evaluate la suma de 500.000 lei.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

English Club

A devenit un clișeu să spui că stăpânirea temeinică a unei limbi de circulație internațională este esențială. Dar este unul dintre clișeele cu certă valoare de adevăr verificat în practică. Pentru propria dezvoltare sau pentru inserția pe piața muncii, cunoașterea unei limbi străine este o achiziție valoroasă.

 

Cu atât mai mult înțelegerea și exprimarea fluentă în limba engleză. În contextul erei digitale în care ne aflăm, engleza și-a dovedit mai clar ca oricând înainte statutul de lingua franca. Continuă să fie importantă, continuă să deschidă uși către lume.

Este un fapt, atelierele și cursurile gratuite în cadrul cărora elevii deprind bazele vocabularului și ale conversației în limba engleză sunt tot mai puține, deși cererea este în continuare mare. La fel ca în fiecare an, cu resursele proprii sau prin implicarea voluntarilor, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” acordă o atenție specială atelierelor în și de limba engleză.

Este cazul „English Club”, unul dintre cursurile gratuite pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” le propune elevilor de gimnaziu în cadrul programului educațional „Fun in Summer”. La întâlnirile clubului participă 22 elevi cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani. Cursul este susținut de una dintre coordonatoarele American Corner Craiova, bibliotecara Mădălina Băileșteanu.

Săptămânal, în intervalul 7 iulie-25 august, de fiecare dată miercurea, elevii se familiarizează cu limba engleză într-un mod informal, prin dezbateri și conversații. Deprind noi abilități de comunicare, care mai târziu îi ajută la școală, în perspectiva obținerii unor rezultate mai bune, sau își sporesc încrederea în forțele proprii, devenind capabili să susțină o conversație elaborată în limba engleză. Fiecare dintre întâlnirile clubului are o temă specifică de conversație. După fiecare întâlnire, participanții primesc suportul de curs și alte materiale auxiliare, prin e-mail.

English Club este o activitate care vine în sprijinul elevilor”, spune coordonatoarea cursului. Avantajele de a lucra cu elevii sunt neprețuite. „Îmi place să lucrez cu copiii deoarece ei sunt mereu activi, cu zâmbetul pe buze și mereu pregătiți să învețe lucruri noi. Sper ca prin cursurile pe care le susțin în cadrul bibliotecii să le insuflu celor mici bucuria de a învăța limba engleză”, mai spune Mădălina Băileșteanu.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19, toate cursurile se desfășoară pe platforma online Zoom.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Makerspace

Makerspace este unul dintre cele trei ateliere pe care Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” le propune elevilor de gimnaziu în cadrul proiectului „Fun in Summer”.

Inițial, atelierul fusese proiectat să se desfășoare în mediul fizic, prin interacțiuni directe între coordonatori și participanți. Însă în condițiile actuale, din motive obiective, legate de pandemia de COVID-19, atelierul se desfășoară în mediul online.

Săptămânal, în intervalul 6 iulie-24 august, de fiecare dată marțea, bibliotecara Carmen Tică stimulează și cultivă disponibilitatea copiilor pentru creație și inovație. La fiecare întâlnire, promovează avantajele flexibilității cognitive, încurajându-i pe participanți să manifeste deschidere către dialog și colaborare.

Makerspace reunește activități practice creative în care elevii învață prin descoperire și realizează că inovația este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea și creativitatea tuturor celor implicați. Atelierul este fundamentat pe pilonii educației STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică).

Nu e de mirare că obiective precum înțelegerea arhitecturii creierului uman, familiarizarea cu instrumentele internetului, în vederea utilizării acestora în procesul de învățare, și împărtășirea cu generozitate a cunoștințelor dobândite reprezintă ținte realizabile ale atelierului.

După doar două cursuri desfășurate până în prezent, copiii par să recepteze favorabil informațiile primite și exercițiile realizate. Câtă vreme conștientizează că achizițiile mentale dobândite îi ajută să fie mai sociabili, mai atenți la nevoile celorlalți, respectiv mai eficienți în procesul de învățare, elevii se implică în diferite activități și dau frâu liber creativității și inovării.

În pregătirea fiecărei întâlniri, Carmen Tică este ajutată de Clara-Iulia Negrilă, Ștefan Nicolae, Amalia Bărbulescu, Denisa-Lenuța Triculescu și Teodora Cristina Penoiu – studenți ai Facultății de Matematică-Informatică din Craiova.

Acest proiect este o provocare, spune Carmen Tică, prin faptul ca este o premieră, dar și pentru că multe  dintre informațiile transmise copiilor cu ajutorul studenților voluntari,  sunt noutăți chiar și pentru mine”. Procesul de dezvoltare se face în ambele sensuri. De la coordonatori spre copii și invers. „Pe toți trebuie să ne preocupe generația de mâine. Cu toții putem să contribuim cu responsabilitate la formarea ei”, mai spune Carmen Tică.

 

*

În SUA, există încă din a doua jumătate a secolului XX o adevărată mișcare numită Maker (făuritor), care pornește de la ideea că omul, prin puterea sa imaginativă și de creație, își făurește lumea în care trăiește.

Mișcarea Maker a condus la dezvoltarea spațiilor makers în școli, universități, muzee și în biblioteci. Un spațiu Maker este un centru de activități practice de inovare și de creație în care utilizatorii învață prin descoperire și realizează că inovația este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea și creativitatea tuturor participanților. Începând din 2005, au fost organizate acest gen de spații în bibliotecile publice. În acest fel, în cel mai potrivit mod, au fost puse în relație cărțile și celelalte resurse informative ale bibliotecii cu puterea de creație, de inovare și cu entuziasmul „făuritorilor”.

Aceste spații promovează educația STEAM (știință, tehnologie, inginerie, artă, matematică). În măsura în care sunt alocate fonduri pentru tehnologie, sunt provocate idei noi și tinerii se bucură de platforme de învățare a abilităților secolului XXI în fabricarea și folosirea noilor tehnologii. Principalele obiective ale unui spațiu Maker sunt: susținerea inovației și a antreprenoriatului, educația STEAM,  promovarea gândirii critice și abilitarea publicului defavorizat în folosirea noilor tehnologii, în rezolvarea de probleme și identificarea/aplicarea de soluții optime.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”