Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează joi, 23 martie 2023, începând cu ora 17.00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, lansarea volumelor:

• Pentru cine tac clopotele, autor Krzysztof Karasek
• Stihuri cu har pentru mici și mari, autor Jan Twardowski
• Bătrânul, volumele 1 și 2, autor Gabriel Klimowicz
• Fake News, autor Gabriel Klimowicz

Poet, eseist, critic literar şi traducător, Krzysztof Karasek s-a născut în anul 1937 la Varşovia. După ce a absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Facultatea de Filozofie a Universităţii din Varşovia, a lucrat ca redactor la numeroase reviste literare. A debutat în anul 1970 cu volumul de versuri „Ceasul eretelui” (Godzina Jastrzębi), înscriindu-se încă de la început în gruparea Noului Val, care a avut un rol esenţial în schimbarea canonului literar al timpului.

„Karasek s-a situat la graniţa dintre experimentul lingvistic şi poetica angrenată în realitatea concretă, cultivând mai degrabă o lirică orfică, bazată pe vitalitate, senzualitate, varietate stilistică şi pluralism în sfera morală.” – Grzegorz Kociuba

„Pentru Kryzsytof Karasek poezia nu este doar un instrument al interogaţiilor, ci şi un demers în urma căruia se naşte un fel de „tratat” consistent despre necesitatea existenţei, în pofida întâmplării şi a relativismului.” – Constantin Geambaşu:

„Jan Twardowski (1915–2006) a fost prin educație polonist – om al literelor, prin pasiune – iubitor al naturii, iar prin vocație și îndemnuri ale inimii – preot. Este recunoscut în Polonia de către cititori și critici literari drept cel mai popular și cel mai citit poet și autor de reflecții inspirate din Evanghelie și viață. Poemele sale sunt cunoscute cititorilor încă din 1959. Exprimă o privire senină asupra lumii și acceptarea a tot ce este adus de viață – bucurii și drame. Ele sunt pline de mirare (nicicând de revoltă) cu privire la tot ce mintea omenească nu poate înțelege, de căutarea sensului suferinței, singurătății și al trecerii timpului. Exprimă în același timp încântarea găsirii prezenței lui Dumnezeu în natură și în oameni. Versurile preotului Jan Twardowski, ca și reflecțiile sale pentru adulți și povestirile pentru copii, au fost traduse în câteva zeci de limbi și au apărut în multe țări din Europa. Cărțile pentru copii – ceea ce trebuie subliniat în prima carte dedicată în special pentru tinerii cititori, ce apare în România – s-au publicat până în prezent, în afară de Polonia – în Germania, în Ucraina, în Rusia, în Belarus și în Cehia.” – Aleksandra Iwanowska:

Gabriel Klimowicz s-a făcut cunoscut mai întâi ca unul dintre jurnaliştii care au muncit intens pentru apariția presei libere de după 1989. El a participat la apariția și construcția primelor redacţii de ştiri de la PRO FM, PRO TV, National TV sau Gardianul. E autorul a sute de editoriale, analize politice şi articole de presă şi realizatorul unor emisiuni de televiziune şi radio cu frecvenţă zilnică sau săptămânală la PRO TV, Realitatea TV, Naţional TV, PRO FM, Radio România Actualităţi, în perioada 1992-2018. A publicat cinci romane, cele mai recente fiind „Bătrânul” și „Fake News”.

„Bătrânul” e povestea unui om care supraviețuiește miraculos trecând prin zgura evenimentelor din istoria zbuciumată de 100 de ani a țării.

„Fake News” e un roman despre dedesubturile puterii într-o lume globală în care războaiele se poartă cu muniție mediatică: bombe, nucleare, lovituri și manipulări.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, prin Institutul Exilului Românesc, organizează în sala Biblioteca Exilului Românesc din Paris „Basarab Nicolescu”, expoziția de carte „Poezia românească din exil”.

Expoziția marchează Ziua Internațională a Poeziei, sărbătorită anual la data de 21 martie.

Din titlurile expuse menționăm:

• Poemele poetului pribeag, Ștefan Baciu, editura Mexico, 1963
• Poemele poetului, Ștefan Baciu, editura Artes Graficas Benzal, Madrid, 1972
• Ukulele, Ștefan Baciu, editura Artes Graficas Benzal, Madrid, 1967
• Femeia neagră a unui culcuș de hoți, Andrei Codrescu, Editura Vinea, București, 2007
• Instrumentul negru – poezii 1965-1968, Andrei Codrescu, editura Scrisul Românesc, Craiova, 2005
• License to carry a gun, Andrei Codrescu, Carnegie Mellon University Press, Pittsburg, 1998
• A serious morning, Andrei Codrescu, Capra Press, Santa Barbara, 1973
• La déesse au sourcil blanc, Aurora Cornu, Paris, 1984
• Poesias/Poezii, Mihai Eminescu, Editorial Fernandez, Lisboa, 1950
• Poesii, vol. 1 și 2, ediție de pribegie, Mihai Eminescu, Editura Biblioteca Română, Freiburg, 1949
• Poezii alese, Fundația Culturală Română, Madrid, 1990
• Poesia românească nouă, Vintilă Horia, Publicaciones de la Asociación Hispano-rumana, Salamanca, 1956
• Viitor petrecut, Vintilă Horia, editura Artes Graficas Benzal, Madrid, 1976
• Héros-limite, Gherasim Luca, Le Soleil Noir, Paris, 1953
• Le vampire passif, Gherasim Luca, Les editions de lʼOubli”, București, 1945
• Poezii, Nicolae Petra, editura Artes Graficas Benzal, Madrid, 1974
• Pasaj de pietoni, Dorin Tudoran, editura Cartea Românească, București, 1979
• Poémes Inédits, Ilarie Voronca, editura Subervie, Paris, 1961
• La poesie commune, Ilarie Voronca, editura Plasma, Paris, 1979
• Vingt-cinq-et-un poèmes, Tristan Tzara, Éditions de la Revue Fontaine, 1946
• Les premiers poèmes, Tristan Tzara, Éditions Seghers, Paris, 1965

Expoziția „Poezia românească din exil” va fi disponibilă publicului în perioada în 21 – 31 martie 2023.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, prin Muzeul Cărții și Exilului Românesc, în colaborare cu Asociaţia Arche Culturelle din Paris, a organizat saptămâna trecută, la Catedrala Mitropolitană „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris, Expoziţia, Vernisajul şi Masa Rotundă Exilul din Paris – Parisul din Exil.

La acest eveniment, Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” a prezentat participanților o expoziția itinerantă, ce conține peste 30 de panouri dedicate colecțiilor din patrimoniul Muzeului Cărții și Exilului Românesc, prin care se urmăreşte recuperarea, promovarea şi reintegrarea operelor create în afara graniţelor României în circuitele şi reţelele culturale şi academice româneşti şi internaţionale. Vernisajul acestei expoziții a avut loc la New York, la data de 1 decembrie 2022.

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Pr. Iulian Nistea, parohul Catedralei Mitropolitane „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail” din Paris şi amfitrionul serii.

Momentul a fost urmat, apoi, de prezentarea președintelui Asociației Arche Culturelle din Paris, Raluca Prelipceanu, care a vorbit despre Virgil Gheorghiu.

Masa rotundă a fost prefaţată de o serie de comunicări susţinute de cercetători craioveni şi din Franţa:

• Lucian DINDIRICĂ – Muzeul Cărții și Exilului Românesc: un proiect unic și necesar
• Gabriel NEDELEA – Transdisciplinaritate și discurs muzeal în promovarea exilului românesc;
• Lucian BOT – Exilul: Arhitectura unei rezistențe spirituale
• Mihai CIUREA – Reprezentări ale sacrului în cultura exilului românesc
• Daniela IANCU – Cum am cunoscut-o pe Aurora Cornu.

Evenimentul s-a bucurat de prezenţa academicianului Basarab Nicolescu, ctitor şi părinte spiritual al proiectului „Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc”, care, prin intervenţiile de la finalul reuniunii, a tras concluziile şi a confirmat şi legitimat încă o dată eforturile muzeale şi de cercetare întreprinse de instituţia craioveană.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează, în perioada 21 – 24 martie 2023, în salonul expozițional de la parterul instituției, expoziția de carte „Oltenia”.

Dintre cărțile expuse amintim:

–Boierii din Oltenia în secolul al XIX-lea , dr. Mite Măneanu,  Drobeta-Turnu Severin,  Editura TipoRadical, [s.a.]

–Oltenia, de la medieval la modernitate, Mite Măneanu, Craiova, Editura MJM, 2009,

–Oltenia la 1877, Nicolae Andrei, Gheorghe Pârnuţă , Craiova , Editura Austrom, 1998,

–Carte cu olteni şi cu neolteni care au consacrat Oltenia oltenilor, Ilie Purcaru, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1988,

–Oltenia azi, Vasile Cucu, Bucureşti, Societatea pentru Răspîndirea Ştiinţei şi Culturii, 1961,

–Oltenia, geografie istorică în hărţile secolului XVIII-lea , dr. Ana Toşa Turdeanu, Coperta, Victor Pîrlac, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1975,

–Oltenia şi Unirea Principatelor, Luchian Deaconu, Otilia Gherghe, Craiova, Editura Aius, 1999,

–Bordeiul în Oltenia – schiţă antropogeografică, Plopşor, Bucureşti, Imprimeria Fundaţiei Culturale, 1923,

–Oltenia : evoluție social-istorică și patrimoniu cultural = Oltenia : historical-social evolution and cultural heritage, Studiu introductiv Ioan-Aurel Pop , Craiova, Editura Sitech, 2019.

Volumele expuse fac parte din fondul de carte al secție Depozit General și Săli de lectură.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” participă luni, 20 martie 2023, la Biblioteca Municipală „Radosav Ljumovic” din Podgorica, Muntenegru,  la un eveniment cultural ce marchează împlinirea a 30 de ani de când România a  devenit membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei, eveniment  ce face parte din seria manifestărilor intitulate „#România30AniFrancofonie, în Muntenegru”.

Momentul va marca, de asemenea, și împlinirea unui an de la inaugurarea primului Punct de Informare Culturală despre România, din Muntenegru, prin donația de carte și echipamente IT, făcută de Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, din Craiova.

La acest eveniment, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a fost invitată să contribuie cu sprijin pentru realizarea unei expoziții de pictură / fotografii / litografii și albume / cărți despre viața și activitatea sculptorului Constantin Brâncuși, expoziție ce  va fi organizată în parteneriat cu Consulatul Onorific al Muntenegrului la Craiova, atât la Biblioteca Muncipală „Radoslav Ljumovic”, cât și la Casa Europei din Podgorica, în perioada 15 martie – 15 aprilie 2023.

În acest sens, o delegație a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” va participa la eveniment cu o prezentare multimedia realizată de bibliotecarii Biroului Colecții Speciale, intitulată „Constantin Brâncuși în colecțiile Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, care a fost prezentată publicului craiovean și în cadrul „Zilelor Constantin Brâncuși la Craiova”, eveniment ce s-a desfășurat în perioada 13-19 februarie 2023.

În cadrul aceluiași eveniment, luni, 20 martie 2023, va avea loc și premierea elevilor partiicpanți la concursul național interșcolar între elevii din Muntenegru, pe tema „Rolul lui Brâncuși în dezvoltarea sculpturii moderne”, organizat de Ambasada României în Muntenegru, Consulatul Onorific al României în Muntenegru, în parteneriat cu Ambasada Franței la Podgorica, Biblioteca Municipală din Podgorica, Institutul Cultural Francez și Școala Franceză Europeană din Podgorica.

Ceremonia de premiere va fi urmată de o recepție la care vor participa reprezentanții tuturor instituțiilor implicate în proiect, pentru a marca buna cooperare dintre România, Franța și Muntenegru.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” marchează Ziua Olteniei, marți, 21 martie 2023, printr-o serie de manifestări culturale:

• Expoziție Album Parc Bibesco, Centrul „Constantin Brâncuși”, disponibilă de marți, 21 martie 2023, până duminică, 26 martie 2023
• Jocul Treasure Hunt : Oltenia, la sediul Bibliotecii Judetene „Alexandru și Aristia Aman”, în intervalul orar 10.00 – 14.00.

Expoziția Album Parc Bibesco cuprinde 46 de planșe cu imagini ce surprind etapele construirii Parcului Romanescu.

Parcul Romanescu, cunoscut de a lungul timpului şi sub numele de Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului, se află pe locul unde, la mijlocul secolului al XIX-lea, se afla moşia şi grădina familiei Bibescu. Construcţia parcului a început în anul 1897 şi a fost inaugurată în anul 1903, în prezenţa Regelui Carol. Edouard Redont a prezentat proiectul viitorului Parc Romanescu la Expoziţia Internaţională de la Paris (1900), unde a fost premiat cu Medalia de Aur. Parcul a fost realizat în stil romantic, o sinteză a arhitecturii şi picturii peisagere, în care se regăsesc fragmente din tablourile impresioniştilor francezi din secolele XVII-XIX, cât şi ale pictorilor olandezi.

În expoziție se vor regăsi, alături de Albumul Parc Bibesco, lucrările Arhivele Olteniei, 1922, 1931, Dare de seamă către Consiliul Comunal al Craiovei, Craiova, 1902.

Jocul Treasure Hunt: Oltenia, se va desfășura marți, în intervalul orar 10.00 – 14.00, la sediul Bibliotecii Judetene „Alexandru și Aristia Aman”.

Vânătoarea de comori de tip treasure hunt este un joc ce se va desfășura pe un traseu prestabilit, în curtea și în spațiile din interiorul Bibliotecii „Alexandru și Aristia Aman” și care care constă în găsirea unor indicii, rezolvarea unor ghicitori și descoperirea comorii finale de către concurenți. La începutul jocului, fiecare concurent va primi regulamentul și instrucțiunile.

Această vânătoare este, de fapt, un tur al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, în timpul căruia participantul va descoperi informații interesante și mai puțin cunoscute despre Oltenia și despre olteni. Prin intermediul acestui joc, copiii învață să se orienteze în spațiu, să urmeze anumite indicii pentru a ajunge unde doresc, să folosească informațiile și, nu în ultimul rând, să se distreze acumulând cunoștințe noi.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”  găzduiește luni, 20 martie 2023, în sala „Academician Dinu C Giurescu”, începând cu ora 13.00, atelierul „Paradigma melosului și ethosului spiritualității în Oltenia: nume, chipuri și imagini”, atelier care se desfășoară cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.

Activitatea face parte din Proiectul „Paradigma melosului și ethosul spiritualității în Oltenia: nume, chipuri și imagini” și se înscrie în seria activităților derulate la nivel național în Patriarhia Română, în contextul anului omagial al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți).

Atelierul, moderat de Prof. Dr. Trușcă Maria și coordonat de Lect. Univ. Dr. Victor Șapcă, Arhid. Prof. Dr. Nicușor Lăzărică și Arhid. Prof. Dr. Cristian Stăiculescu, reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului ce se întinde pe durata întregului an 2023.

Proiectul este desfășurat de către Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova în parteneriat cu Liceul Teologic din Târgu-Jiu, împreună cu alte instituții de cultură și educație: Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie din Craiova, Editura Mitropolia Olteniei, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Casa Corpului Didactic Dolj, Casa Corpului Didactic Gorj,  Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova, Muzeul Olteniei din Craiova, Muzeul de Artă din Craiova, Filarmonica Oltenia din Craiova.

La atelier va participa un grup de 30 de elevi de la cele două școli partenere. Aceștia vor afla date despre evoluția lingvistică a unui manuscris, dar și despre codicologia manuscriselor muzicale. Vor avea posibilitatea să  audieze și să interpreteze câteva partituri muzicale alese din manuscrise de secol XIX: „Troparul Învierii” pe glas 1, de Macarie Ieromonahul, „Tatăl nostru” pe glas 5 de Anton Pann și „Doamne strigat-am” pe glas 8, autor anonym.

Activitatea se va încheia cu o expoziție culturală tematică ce va cuprinde manuscrise de secol XIX și XX, precum și o parte din patrimoniul cultural muzical realizat de Editura Mitropolia Olteniei sub arhipăstorirea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Irineu.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează marți, 21 martie 2023, la ora 09.00, în sala „Academician Dinu C. Giurescu”, lansare volumului de poezii intitulat „Bucuriile copilăriei”, autor Monica Machlah.

La eveniment vor participa:

– preșcolarii înscriși la Grădinița „Tudor Vladimirescu”, coordonați de cadrele didactice: Mircea Janina, Stomlega Ștefania, Nilă Roxana, Cirstov Luminița, Dincă Gabriela, Talpoși Jenica

– preșcolarii înscriși la Grădinița „Frații Buzești”, coordonați de cadrele didactice: Munteanu-Voinea Roxana-Mădălina, Radu Cornelia, Nicolae Elena, Epurica Dumitra Valerica și Duicu Maria Irina.

În cadrul acestei activități, atât copiii, cât și profesorii coordonatori, vor recita poezii din volumul „Bucuriile copilăriei”.

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează marți, 21 martie 2023, începând cu ora 17.00, în sala „Academician Dinu C. Giurescu”, lansarea volumului Benedictiana, autor Bogdan Boeru.

Sculptorul Gabriel Lungu participă la acest eveniment cu o expoziție de sculptură.

Bogdan Boeru s-a născut în anul 1975, la Constanța. Este scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, autor a unsprezece cărți (poezie, proză, eseu), colaborator al mai multor reviste de literatură din țară. O parte dintre lucrările sale au fost traduse în limbile: engleză, italiană, bulgară, suedeză.

În perioada 1993-2018 a fost solist vocal și basist al formației heavy metal intitulată INTERITUS DEI, alături de care a editat șase LP-uri în România, Norvegia, Germania și Rusia. Este coautor al scenariului unei piese de teatru jucate la Constanța în 2017 și a avut colaborări cu studiouri de producție video pentru diferite scenarii de spoturi publicitare, scurtmetraje și filme documentare.

„Benedictiana este o cetate imaginară, așezată undeva pe teritoriul Siriei actuale, într-un sfârșit de secol XII bulversat de căderea Ierusalimului și populat cu personaje puternice, emblematice. Ele trăiesc aventuri spectaculoase, fantastice, dar și drame ale propriilor măriri și prăbușiri, orbite fiind de iluzorii ambiții personale și captive ale unor ideologii pe care nu le pot depăși. Toată această încleștare umană, de culturi, credințe, etnii și idealuri este profund tulburată de niște fenomene ieșite din comun, pe care nimeni nu și le explică, dar cu care toți se confruntă în moduri și cu efecte neașteptate. Romanul ne dă ocazia să ne lăsăm seduși de această lume îndepărtată, pe cât de fascinantă prin elementele fantastice, pe atât de vie și de autentică prin amănuntele istorice de o acuratețe și bogăție remarcabile. Scriitura lui Bogdan Boeru este una cinematică, dezvoltând cadre ample, dinamice și detalii revelatoare de taine ascunse, pe un ritm care te ține prins până la finalul dramatic. Privită din zarea secolului XXI, acțiunea își dorește să fie o lecție despre cum ar putea fi abordate frământările contemporaneității, plecându-se de la constatarea simplă că, înainte de a ne construi identitatea pe fundamente religioase, politice, etnice etc., suntem oameni.” – Bogdan Boeru

Sculptorul Gabriel Lungu s-a născut în anul 1968, la Constanța. A urmat cursurile Liceului Industrial nr.10 (actual Ovidius) și, începând cu anul 1986, ale Institutului „Mircea cel Bătrân” (actual U.M.C.). În 1988, în urma unui accident, a rămas paralizat în jumătatea inferioară a corpului și a fost nevoit să abandoneze cursurile universitare. Începând cu 1991, a luat lecții de sculptură de la sculptorul George Culea. Spre deosebire de maestrul său, care preferă piatra, Gabriel Lungu se orientează către lemn.

Lucrările lui se găsesc în colecții de stat din România și Bulgaria, precum și în colecții particulare din România, Bulgaria, Israel, Marea Britanie, Franța.

La eveniment vor participa invitații: Mihaela Călinescu și prof. Carmen Theo Făgețeanu.

Biroul de presă al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează vineri, 17 martie 2023, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, începând cu ora 13.30, lansarea volumelor: Misterele din Mair Cana, autor Lilioara Macovei, Îngerul hipnagogic, autor Victor Martin, Clovnul, autor Sorin Nină și duplexurile Valea babei – Cufărul asceților, autori Ofelia Martin și Ovidiu Cristian Dinică și  Țăranul interimar – Dârzarta bârză, autori Simone Györfi și Györfi-Deák György.

• „Misterele din Mair Cana este un volum de povestiri din vremea în care, așa cum mărturisește chiar Lilioara Macovei în cuvântul autorului (Din misterele rurale), „pe pământ umblau diavolii cu chip de oameni sau animale” și „aveau loc tot felul de întâmplări ciudate, care stârneau teamă sau, dimpotrivă, curiozitate.” Nefiind însă nici pe departe povești, ele nu încep cu „a fost odată ca niciodată”, ci cu o mărturisire clară despre o lume în care au trăit bunicii și străbunicii autoarei, despre un loc a cărui identitate povestitorul o ascunde cu delicatețe sub un nume de împrumut.” – Cristian Dumitru, Editura Cristian PlusArt
• „Putem considera Îngerul hipnagocic, cel de-al treilea volum de versuri al lui Victor Martin „un proiect de viață și de artă”, un volum care nu se adresează exclusiv unui segment de public ci Cititorului, în accepțiunea cea mai largă a cuvântului. Acest volum este cu atât mai surprinzător, cu cât nu regăsim în el nimic din registrul creativ propriu autorului: ele stau sub semnul ironismului, de cele mai multe ori afişat, al umorului filtrat prin grila unui pointilism de sorginte soresciană. Miza poetică e una dezinhibantă, defulantă, ca şi când autorul, surprins în traficul pernicios, asfixiant al cotidianului, îşi propune inserţii de intermezzo sub patina deplin asumată a ludicului. Când, pe nesimţite, autorul cade sub semnul autoreflexivităţii, asistăm la vagi, dar nu mai puţin congruente contururi ale unei poetici din care par a se stinge notele stridente ale unei retorici discursive.” – Cristian Dumitru, Editura Cristian PlusArt
• „Scrierile lui Sorin Nină îți oferă mereu senzația de ambivalență. Fie teatru, fie povestire sau roman, sentimentul indus este că autorul e când un cinic travestit în romantic, când un romantic asediat de dorința de rupere a lanțurilor și iluziilor care îl cuprind nu pentru a-l limita, ci pentru a-l proteja de interferențele cu o lume plină de cruzime. Delicatețea afișată în unele dintre povestirile sale face concurență durității prezentată în altele. Dar nu se spune oare despre om că pendulează de-a lungul vieții între înger și drac? Iar teatrul lui Sorin lasă și el să se nască probleme de substanță: ce e real și ce e imaginar? Ce e absurd și ce e firesc? Când joci și când te afli înafara jocului? Și, în general, ce se ascunde în spatele „acestui văl pictat numit viață”? – Mircea Liviu Goga, prefața „Clovnul”
• Cufărul asceților, de Ofelia Martin, surprinde povestea de dragoste dintre doi oameni din medii diferite, cu educații diferite, unul visând iubirea umană, celălalt aspirând spre iubirea divină. Vor sfârși ei prin a fi împreună? Cât de lungă va fi așteptarea? – acestea și nu numai acestea, sunt întrebări la care veți alfa/nu veți afla răspuns parcurgând nuvela pe care v-o supunem atenției prin acest volum.
• Citind Valea Babei, povestirea ce dă titlul volumului, te poți gândi cu ușurință la întâmplările cu iz supranatural de care – posibil – chiar tu ai avut parte. „Toate la timpul lor” te va face să te gândești la schimbările din viața ta, perioadele în care poate chiar a fost nevoie să te reinventezi pentru a merge mai departe, în vreme ce „Accidentul” te va face să îți amintești de întrebarea la care, suntem siguri, i-ai căutat la rândul tău răspuns: ce-i unește, dar mai ales ce-i desparte pe oameni? – duplex „Valea babei – Cufărul asceților”
• Țăranul interimar ne-o dezvăluie pe Simone Györfi, ca fiind o fină observatoare a problematicilor sociale. În peisajul idilic al satului românesc dramele vieții de zi cu zi sunt prezentate cu realism izbitor, oarecum șocant. Drama personajelor sale poate fi drama fiecăruia dintre noi.
• Pornind de la povestirea care dă numele volumului Dârzarta Bârza, a autorului Györfi-Deák György, nu putem să nu fugim cu gândul la absurdul scrierilor lui Kafka. Dar, ca și în cazul acestuia și la Györfi-Deák György, absurdul nu are legătură cu scrierea în sine, ci mai degrabă cu situațiile și faptele prezentate, care sunt folosite ca pretext și parabolă pentru lucruri cu adevărat importante din viață. – Cristian Dumitru, Editura Cristian PlusArt

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  „Alexandru și Aristia Aman”