Arhive categorie: Fără categorie

Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează în intervalul 17-20 februarie 2020 o nouă activitate în cadrul proiectului „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei”. În cadrul acestei activități, preșcolarii și școlarii înscriși în proiect vor vorbi despre planetele sistemului solar și vor viziona filmul „Planetele” din seria „DVD. Enciclopedia Junior, Pași spre cunoaștere”.

Vor participa preşcolari şi şcolari de la următoarele grădiniţe şi şcoli, programate astfel:

Luni, 17 februarie,

Orele  10-11 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

11-12 Colegiul Național Frații Buzești

13-14 Școala Gimnazială Rojiște

 

Marți, 18 FEBRUARIE

Orele   10-11 Grădinița Tudor Vladimirescu

11-12 Școala Gimnazială Nicolae Bălcescu

12-13 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

15-16 Grădinița Floarea Soarelui

 

Miercuri, 19 FEBRUARIE

Orele    10-11 Grădinița Tudor Vladimirescu

11-12 Grădinița Petrache Poenaru

13-14 Școala Gimnazială Mihai Viteazul

 

Joi, 20 FEBRUARIE

Orele    10-11 Școala Gimnazială Traian

11-12 Liceul Teoretic Tudor Arghezi

 

 

 

 

 

Biroul de Presă al Bibliotecii Județene  Alexandru și Aristia Aman”

Omagiu adus lui Grigore Vieru

 

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia  Aman” găzduiește vineri, 14 februarie 2020, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, începând cu ora 11.00, activitatea denumită „Omagiu adus lui Grigore Vieru”.

Acest eveniment, organizat de Asociația Studenților Basarabeni din Craiova, marchează împlinirea a 85 de ani de nașterea poetului Grigore Vieru. În cadrul întâlnirii va avea loc un scurt recital de poezie și se va discuta pe marginea aportului pe care poetul l-a adus atât literaturii române, cât și vieții politice. La eveniment vor participa invitații Marga Bulugean și Sevastian Cercel.

 

Pachamama: Trezirea Visătorului – Fii parte din Schimbare!

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește vineri, 14 februarie 2020, începând cu ora 16:00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, Simpozionul „Pachamama: Trezirea Visătorului – Fii parte din Schimbare!”

Manifestarea este moderată de Lidija Mitrojevic (Serbia) și Daniel Diaconu (Romani) și gravitează în jurul unor obiective precum conștientizarea riscurilor și amenințărilor la adresa naturii, respectiv identificarea unor soluții practice în direcția protejării mediului înconjurător. Sunt invitați să participe la simpozion toți cei interesați de păstrarea unui mediu curat, de protejarea biodiversității, de protejarea sănătății oamenilor, dar și de dezvoltarea economică sustenabilă, prin respectarea naturii .

Pachamama (Mama Terra) este o mișcare inițiată de populațiile din Anzi (America de Sud) care promovează idealul unei societăți echitabile din punct de vedere social, durabile ecologic și aducătoare de împlinire sufletească.

 

 

Întâlnire cu poeții Anastasia Gavrilovici și Claudiu Komartin

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 13 februarie 2020, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, începând cu ora 16.30, o întâlnire cu poeții Anastasia Gavrilovici și Claudiu Komartin.

În prezența invitaților va fi lansat volumul de poezii „Industria liniștirii adulților”, de Anastasia Gavrilovici, precum și revista „Poesis internațional”, 24 (2/2019), coordonată de Claudiu Komartin.

 

Arctica și Antarctica – vizionare

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează, în intervalul 10-13 februarie 2020, o nouă activitate dedicată celor mici. Participanții înscriși în proiectul „Cărticica pentru prichindei și copii mai măricei” vor viziona filmul educativ „Arctica și Antarctica”, o producție Erc Press, dublată în limba română, apărută în colecția DVD Enciclopedia Junior. Pași spre cunoaștere.

Filmul prezintă fascinanta lume a gheții, lumea necuvântătoarelor de pe uscat și din ocean, dar și  viața oamenilor care supraviețuiesc în Arctica și Antarctica.

Vor participa preșcolari și școlari de la următoarele grădinițe și școli, programate după cum urmează:

 

Luni, 10 Februarie

10:00-11:00 Grădinița „Elena Farago”;

11:00-12:00 Grădinița „RayKids”;

12:00-13:00 Școala Gimnazială Coșoveni;

 

Marți, 11 Februarie

10:00-11:00 Grădinița „Ethos”;

11:00-12:00 Grădinița „Paradisul Copiilor”;

 

Miercuri, 12 Februarie

10:00-11:00 Grădinița „Paradisul Copiilor”;

12:00-13:00 Școala Gimnazială „Gheorghe Bibescu”;

 

Joi, 13 Februarie

10:00-11:00 Grădinița „Paradisul Copiilor”;

11:00-12:00 Școala Gimnazială „Mircea Eliade”;

12:00-13:00 Școala Gimnazială „Mihai Viteazul”.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Simpozionul „Pachamama: Trezirea Visătorului – Fii parte din Schimbare”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește vineri, 31 ianuarie 2020, începând cu ora 16:00, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, Simpozionul „Pachamama: Trezirea Visătorului – Fii parte din Schimbare”!

Manifestarea este moderată de Lidija Mitrojevic (Serbia) și Daniel Diaconu (România) și gravitează în jurul unor obiective precum conștientizarea riscurilor și amenințărilor la adresa naturii, respectiv identificarea unor soluții practice în direcția protejării mediului înconjurător. Sunt invitați să participe la simpozion toți cei interesați de păstrarea unui mediu curat, de protejarea biodiversității, de protejarea sănătății oamenilor, dar și de dezvoltarea economică sustenabilă, prin respectarea naturii .

Pachamama (Mama Terra) este o mișcare inițiată de populațiile din Anzi (America de Sud) care promovează idealul unei societăți echitabile din punct de vedere social, durabile ecologic și aducătoare de împlinire sufletească.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Vizionare de film

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” invită publicul cinefil luni, în intervalul 9:00-14:00, în sala „Marin Sorescu”, la difuzarea filmului „The Book Thief” (Hoțul de cărți), cunoscută dramă de război realizată în 2013. Acțiunea filmului se petrece în Germania nazistă, într-un cadru copleșit de temerile și ororile războiului. Producția este regizată de Brian Percival, cu actorii Geoffrey Rush, Emily Watson și Sophie Nélisse. Filmul se bazează pe romanul omonim, din 2005, scris de Markus Zusak și adaptat de Michael Petroni.

Programările pentru vizionarea filmului se fac la numărul de telefon al instituției: 0251 532 267, interior 110, luni, 27 noiembrie 2020, în intervalul 8:30-8:50, sau la adresa de e-mail: americancornercraiova@gmail.com, în același interval orar.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Expoziția documentară – In Memoriam Benjamin Fondane

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, în sala „Biblioteca Exilului Românesc din Paris – Basarab Nicolescu”, Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane”. Manifestarea este prilejuită de marcarea Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Alături de corespondență, expoziția dedicată memoriei scriitorului și filosofului franco-român reunește numeroase materiale inedite: înscrisuri originale, un manuscris inedit (șapte file cuprinzând un articol referitor la Tudor Arghezi), dar și o selecție din opera sa literară („L’Être et la connaissance: essai sur Lupasco”, „Le voyageur n’a pas fini de voyager”, „Le Mal des fantômes”; „Au seuil de l’Inde” etc.).

Benjamin Fondane (Benjamin Wechsler) – poet, prozator, filosof, eseist, scenarist (1898, Iași – 1944, Auschwitz-Birkenau)

S-a născut într-o importantă comunitate evreiască, remarcând aici moștenirea intelectuală și artistică din partea mamei sale, Adela Schwartzfeld. Tatăl său, Isaac Wechsler, a fost „comerciant, proprietar al unei mici fabrici de corsete, administrator al moșiei Fundoaia […], toponim care va sta la baza pseudonimului de mai târziu al scriitorului” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 322). A avut două surori, Rodica și Lina, de cea din urmă legându-l un destin tragic.

Înainte de decembrie 1923, a emigrat în Franța și s-a stabilit la Paris. A desfășurat o intensă activitate publicistică (corector la revista „Rampa”; colaborator la „Sburătorul literar”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea evree” etc., în România, și la „Cahiers du Sud”, „Revue du Philosophie”, „Cahiers France-Roumanie”, „Europe”, „Viața studențească”, „Unu”, în Franța; corespondent al revistei „Integral”, la Paris) și dramaturgică (înființează, în București, teatrul de avangardă „Insula”; lucrează, ca scenograf și scenarist, la studiourile „Paramount” din Paris). În ceea ce privește opera poetică, majoritatea versurilor scrise în perioada 1917 – 1923 sunt cuprinse în volumul „Priveliști” (1930), „ilustrat cu un desen-portret al autorului, realizat de Constantin Brâncuși” (Enciclopedia exilului literar românesc: 1945 – 1989, 2010, p. 324). Eseistica sa, avându-i în centru pe Fr. Nietzsche, A. Gide, Bergson, Freud, sau Heidegger, este inclusă în volumul „La Conscience malheureuse” (1936). Contribuția sa în domeniul cinematografiei vizează, în primul rând, redactarea scenariului pentru filmul „Rapt”, în 1934.

Parcursul său biografic este unul tulburător. Mobilizat ca infanterist, în armata franceză, în cel de-al Doilea Război Mondial, este luat prizonier de germani, evadează, este prins din nou și pus în libertate în vederea unei intervenții chirurgicale. Trăiește în semiclandestinitate la Paris, până în 1944, refuzând să poarte steaua galbenă, impusă tuturor evreilor. În același an, este denunțat și arestat împreună cu sora sa, Lina, fiind transportați în lagărul de la Drancy. Ștefan Lupașcu și Emil Cioran obțin punerea sa în libertate, însă „Benjamin Fondane refuză să se despartă de sora sa”, cei doi fiind transferați la Auschwitz-Birkenau, unde sfârșesc tragic, fiind gazați și incinerați.

O scrisoare din 15 noiembrie 1935, semnată de Benjamin Fondane și sora sa, Lina, către Filip Brunea-Fox – ce poate fi văzută în cadrul expoziției In Memoriam Benjamin Fondane – prevestește parcă destinul încercat al celor doi: „Dragă Brunea, cuvintele tale, puține, de la nunta Rodicăi, n’au trecut nevăzute. În praștia evenimentelor, vorbele s’au rărit prea mult – vorbele care mai au un sens – venite dintr’o inimă care-a bătut într’a mea – și care mai bate încă când mă plec pe balustrada vremii. […] Drumurile parcurse ne iau de mână și ne duc ca pe orbi – mai mult decât le ducem noi. Destinul, chemarea, nu sunt decât un soi de iresponsabilitate anevoios obținută – și cum aș face să fiu altfel decât sunt?”.

Expoziția documentară „In Memoriam Benjamin Fondane” este organizată cu ocazia marcării Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Seară de Muzică

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează luni, 27 ianuarie 2020, începând cu ora 17:00, în sala „Marin Sorescu”, o nouă întâlnire în cadrul programului cultural „Seară de muzică”.

Acțiunea este dezvoltată în jurul compozițiilor lui Wolfgang Amadeus Mozart. Profesoara Maria Barbărasă va coordona și va difuza mai multe înregistrări audio-video din colecțiile bibliotecii cu lucrări ale marelui compozitor. În 27 ianuarie 2020 se împlinesc 264 de ani de la nașterea lui Wolfgang Amadeus Mozart.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”

Lansare de carte – „Homo Moldovanus Sovietic.Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” găzduiește joi, 23 ianuarie 2020, începând cu ora 11:00, în sala „Acad Dinu C. Giurescu, lansarea volumului „Homo Moldovanus Sovietic. Teorii și practici de construcție identitară în R(A)SSM (1924-1989)”, autor Octavian Țîcu.

Evenimentul va fi moderat de jurnalista Marga Bulugean și se va bucura de participarea analistului politic Vlad Țurcanu, respectiv specialistului în comunicare Viorel Iordăchescu.

„Homo Moldovanus Sovietic a fost conceput ideologic pe coridoarele Kominternului, realizat în practică de cabinetele puterii de la Harkov (capitala Ucrainei sovietice până în 1933) şi Moscova, iar „etnogeneza” sa a fost asistată nemijlocit de Iosif Stalin, care în anul 1924 a dispus formarea RASS Moldoveneşti împotriva României. Homo Moldovanus trebuia să fie de preferinţă un anti-român sau cel puţin refractar la tot ce e românesc, convins de faptul că este altceva decât român și apărut înaintea românului, puţin educat, vorbitor de limbă „moldovenească” amestecată cu rusisme, anti-european și prin extindere anti-occidental, predispus spre îndoctrinare, deznaţionalizare, rusificare şi sovietizare, preferând cu uşurinţă limba rusă ca mijloc de comunicare în alte circumstanţe decât cele legate de baştina sa, pătruns de un complex de inferioritate faţă de ruşi sau cei vorbitori de limba rusă, complex compensat prin adularea şi acceptarea formelor imperiale şi culturale de sorginte sovietică, mândru de ideea apartenenţei la marea „supraputere” sovietică. Homo Moldovanus a fost unul din mulți alți Homo Sovieticus construiți în contrast cu etniile de dincolo de „perimetrul” rus/sovietic de influență, pentru a justifica anexările teritoriale imperiale, dar astfel de proiecte de fabricare a identităților sunt cunoscute în mai multe părți ale globului. În prezentarea de față vom urmări procesul de modelare a lui Homo Moldovanus Sovietic în Basarabia, când în urma tranzacţiei sovieto-naziste din 23 august 1939, trupele sovietice au anexat la 28 iunie 1940 Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa de la România, iar la 2 august 1940, la Moscova, s-a decis formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești”, Octavian Țîcu.

Octavian Țîcu este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Doctor în Științe Istorice și Cercetător-coordonator în cadrul Institutului de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, Octavian Țîcu este conferenţiar universitar în cadrul Facultății de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova.Este autor și coautor a 10 cărți, a peste  100 articole ştiinţifice şi peste 200 articole în presă axate pe probleme de istorie, ştiinţe politice şi relaţii internaţionale. Organizator și coordonator al Proiectului Național pentru tineret „Expedițiile Memoriei. Siberia”. Pentru meritele și performanțele sale, Octavian Țîcu a fost distins, în 2004, cu Premiul Naţional al Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Literaturii pentru monografia „Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada interbelică (1919-1939)”. În 2010 a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”, acordată de Preşedintele Republicii Moldova, iar în 2015 i-a fost conferită Medalia „Meritul Olimpic”, acordată de Comitetul Național Olmpic și Sportiv al Republicii Moldova.


Biroul de Presă

al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”