Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”, prin Centrul 
Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj, organizează în perioada 23 aprilie-30 mai o expoziție de documente și cărți ce cuprinde scrieri despre Sfinții Chiril și Metodiu, precum și lucrări în alfabetul chirilic.
Expoziția este prilejuită de două sărbători importante: pe 23 aprilie celebrăm Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor și, în același timp, Ziua Națională a Bibliotecarilor din România, iar pe 11 mai îi celebrăm pe Sfinţii Chiril şi Metodiu, consideraţi până astăzi părinţii unei culturi care a schimbat istoria lumii.
În cadrul expoziției pot fi văzute cărti și documente rare, 
printre care: Carte de citire (Bucăţi scrise cu litere chirilice în deosebite veacuri), cu o introducere asupra limbei romînesci de A. Lambrior, cu adaos de texte din Psaltirea Şcheiană, din Codicele Voroneţian şi 5 documente în original de Gh. Ghibănescu, ediţia a 3-a, Iași, Editura Librăriei Isr. Kuppermann, 1893; Ecaterina Şt. Piscupescu, Literatura slavă din Principatele Române în veacul al XV-lea: după manuscrisele slave din Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1939; Ioan Bianu și Nicolae Cartojan, Album de paleografie românească (Scrierea chirilică), ediţia a 3-a, Bucureşti, Tiparul „Cartea Românească”, 1940; M. Strajan, Alfabetul chirilic urmat de note istorice şi de felurite modele de scriere vechie, a 3-a ediţie revăzută, Craiova, Institutul de Editură Ralian & Ignat Samitca, [s.a.]; Pr. prof. dr. Ene Branişte și prof. Ecaterina Branişte, Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase, Caransebeş, Editura Diacezană, 2001; Enciclopedia religiilor, traducere Nicolae Constantinescu, Bucureşti, Editura Pro-Editura, 2005, etc….
Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor cheamă la o reflecție asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărților, de la cele tradiționale la cele digitale, toate aducând o contribuție valoroasă educației și propagării culturii și informațiilor. Această diversitate este o bogăție comună, făcând din cărți mai mult decât un obiect fizic, reprezentând unelte ale schimbului de idei dincolo de limitele spațiului și timpului.
Transformări majore au avut loc de-a lungul timpului și în privința scrierii. Pe teritoriul slav, trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris se datorează eforturilor fraților Chiril și Metodiu. Ei au creat o limbă cultă pentru exprimarea de concepte profunde și subtile. Datorită personalității puternice, a realizărilor pe plan religios (traducerea Sfintei Scripturi) și plan cultural, a memoriei colective în care au rămas adânc întipăriți, Chiril și Metodiu au fost recunoscuți și cinstiți drept sfinți încă de la moarte.
Pe teritoriul românesc, scrierea chilirică reprezintă o pagină importantă din existența noastră și ne poate astăzi ajuta să înțelegem trăirea de aproape cinci sute de ani a strămoşilor noștri. Cărțile bisericești răspândite pe teritoriul românesc, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în alfabetul inventat de sfinţii Chiril și Metodiu, grafia rămânând aproape neschimbată. Înlocuirea integrală a alfabetului chirilic cu cel latin (trecând printr-un alfabet de tranziție) a fost decretată în România la 1862 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Biroul de Presă al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”
